Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ţările europene dependente masiv de turism se lovesc una după alta de refuzul oamenilor de a mai lucra în acest sector de teama Covid, dar şi a faptului că jobul este sezonier, cu un program dificil de lucru. Grecia: "Este pentru prima dată când ne confruntăm cu o astfel de penurie în industrie"

Ţările europene dependente masiv de turism se lovesc una după alta de refuzul oamenilor de a mai lucra în acest sector de teama Covid, dar şi a faptului că jobul este sezonier, cu un program dificil de lucru. Grecia: "Este pentru prima dată când ne confruntăm cu o astfel de penurie în industrie"

Grecia, ca şi alte ţări europene în care turismul este vital pentru eco¬nomie, are în faţă o provocare ma¬joră când vine vorba de relan¬sarea acestuia: lipsa forţei de muncă. Problema se datorează în parte nesi¬guranţei legate de durata şi con¬diţiile în care se va desfăşura se¬zonul turistic în contextul pan¬demiei. De obicei, locurile de muncă în turism sunt sezoniere şi presupun un program dificil.
Grecia este una dintre ţările europene care au încercat să se redeschidă cât mai devreme pentru turişti, reuşind să facă acest lucru începând cu 14 mai. Sectorul de turism reprezintă o cincime din
PIB-ul ţării, însă întâmpină probleme în a se pregăti pentru sezonul estival, vital în condiţiile în care potenţialii candidaţi pentru joburi în restau¬rante şi baruri sunt ţinuţi la distanţă de riscul introducerii de noi restricţii anticoronavirus care să închidă afacerile şi să-i lase astfel din nou pe drumuri, scrie Financial Times.
Şi Bulgaria se confruntă cu o problemă similară. Acolo, în sprijinul industriei de turism, Agenţia de ocupare a forţei de muncă a organizat o campanie sub nu¬mele „Lucraţi în turismul bulgar“. O altă soluţie pentru problema deficitului de forţă de muncă este angajarea de străini pe contracte sezoniere de până la 90 de zile.
Problema riscă să afecteze re¬dresarea acestor economii în urma pandemiei. „Este pentru prima dată când ne confruntăm cu o astfel de penurie în industrie“, arată George Kavathas, preşedinte al federaţiei restau¬rantelor din Grecia.
Şi Germania întâmpină dificultăţi în a recruta forţă de muncă pentru baruri şi restaurante pe măsură ce pandemia slăbeşte în intensitate.
Potrivit Asociaţiei germane din domeniu, Dehoga, îndeosebi penuria de ospătari este acută, scrie Deutsche Welle. Conform acesteia, 40% din angajaţii din aceste industrii îşi schimbă locurile de muncă. În timpul pandemiei, multe companii au încercat „din răsputeri“ să-şi păstreze personalul de dinaintea pandemiei.
În cazul Germaniei, însă, problema este una structurală, una pe care coronavirusul a exacerbate-o, spun experţii.
Iar în Germania sectorul nu are o dimensiune şi importanţă similară celui din Grecia. În cazul Greciei, sectorul are peste 432.000 de angajaţi, sau 10% din forţa de muncă naţională, aproape de două ori mai mult decât în cazul Spaniei, notează Financial Times. Astfel, orice probleme pot avea implicaţii macroeconomice.
Potrivit estimărilor HSBC, revenirea turismului ar impulsiona creşterea PIB-ului ţării cu 2% în acest an, după ce acesta a reprezentat două treimi din declinul de peste 8% a acestuia în 2020.
Unii proprietari de restaurante spun că politicile guvernamentale de diminuare a impactului coronavirusului acutizează problema deficitului forţei de muncă, oamenii preferând să trăiască din beneficii.
Între timp, ministrul grec de finanţe Christos Staikouras anticipează că veniturile din turism ar urma să atingă 8 mld. de euro în acest an, sub jumătate din cele din 2019, dar dublul celor din 2020.
Economiştii avertizează însă că penuria de forţă de muncă ar putea afecta creşterea economică şi proiecţiile privind veniturile.

Zf.ro

Noutați dupa tema