Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Premierul italian Mario Draghi pariază 261 mld. euro pentru reproiectarea economiei ţării, sumă ce ar putea duce datoriile la 160% din totalul producţiei economice. Ce presupune planul

Premierul italian Mario Draghi pariază 261 mld. euro pentru reproiectarea economiei ţării, sumă ce ar putea duce datoriile la 160% din totalul producţiei economice. Ce presupune planul

Prim-ministrul Mario Draghi mai are doar câteva zile pentru a perfecţiona şi finaliza ceea ce a numit un proiect „istoric” de salvare a economiei afectate de pandemie, folosind 261,1 miliarde de dolari proveniţi – în mare parte – din fondurile Uniunii Europene, scrie Bloomberg.
Dacă va funcţiona, planul va răsturna soarta unei economii descrise drept un potenţial „punct zero” pentru viitoarele crize europene. Guvernul de la Roma estimează că împrumuturile şi granturile lansate de UE vor aduce un plus de 3,6% producţiei economice până în 2026.
Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE), care a susţinut obligaţiunile italiene printr-un stimulent fără precedent, şi-a putea retrage ajutoarele mai repede decât se prevăzuse iniţial.
Propunerile lui Draghi trebuie să ajungă la Bruxelles până pe 30 aprilie.
Aproximativ 40% dintre finanţările Italiei vor fi alocate programelor „verzi” şi 25% proiectelor digitale, priorităţile fiind reprezentate de infrastructură şi trenurile de mare viteză.
„Tranziţia către energie verde implică toate sectoarele industriale şi este o prioritate a planului nostru. Investim cu mult peste obiectivul UE de 37%”, a declarat Draghi, care a deţinut funcţia de şef al BCE între 2011 şi 2019.
Una dintre principalele probleme ale Italiei constă în cantitatea masivă de datorii pe care a acumulat-o, numărul putând creşte până la 160% din producţia economică din cauza noilor runde de cheltuieli.
Datoria înseamnă un risc pe termen lung pentru Italia şi Uniunea Europeană, având în vedere că produsul intern brut (PIB) italian a suferit o contracţie de 9% anul trecut.

Zf.ro

Noutați dupa tema