Muntenegru caută ajutor la UE pentru a scăpa din îmbrăţişarea Chinei
Muntenegru, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, încearcă să extindă legăturile cu blocul comunitar, inclusiv în privinţa posibilităţii a de a refinanţa un împrumut de la China pe care l-a luat pentru construirea primei sale autostrăzi. Afacerea cu Beijingul ameninţa cândva să-i distrugă finanţele publice. După ce anul trecut ţara cu 620.000 de locuitori a suferit o schimbare istorică a puterii, guvernul primului-ministru Zdravko Krivokapic a făcut apel la sprijinul UE pentru refinanţarea datoriei, care echivala cu o cincime din economie atunci când a fost făcută, în 2014.
Un guvern anterior a împrumutat fondurile din China prin Iniţiativa Belt and Road, cu sfidarea avertismentelor că ar supune Muntenegrului influenţei nejustificate din partea Beijingului. Acum, cea mai mică dintre fostele republici iugoslave încearcă să prelungească perioada de graţie, care va expira în curând, la împrumutul de 944 milioane de dolari pe 20 de ani de la Banca Export-Import din China, să reducă rata dobânzii de 2% şi să convertească denumirea la euro, monedă pe care Muntenegru o foloseşte, a spus ministrul de finanţe Milojko Spajic. „Europa este de departe cea mai importantă pentru noi“, a declarat Spajic.
„Dacă am obţine finanţarea în condiţiile actuale ale pieţei, cel mai probabil am putea să o obţinem la termeni semnificativ îmbunătăţiţi, având în vedere condiţiile favorabile de pe pieţele euro.“ Spajic, în vârstă de 33 de ani, lucrează la reorganizarea finanţelor publice după ce guvernul lui Krivokapic a pus capăt guvernării de 30 de ani a partidului preşedintelui Milo Djukanovic. Noul plan a inclus vânzarea de obligaţiuni de 750 de milioane de euro. Spajic a a mai spus că o întârziere de doi ani şi jumătate a finalizării secţiunii de autostradă de 40 de kilometri nu a ajutat, iar lucrările ar trebui să se încheie la sfârşitul lunii noiembrie. Guvernul este în discuţii cu Comisia Europeană cu privire la modul de finalizare a proiectului care ar lega portul Bar cu vecina din nord, Serbia, o bucată de infrastructură crucială pentru a stimula economia statului muntos din Balcani puternic dependent de turism.
Zf.ro
