Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Muntenegru caută cu disperare o cale de ieşire din capcana datoriilor către China

Muntenegru caută cu disperare o cale de ieşire din capcana datoriilor către China

Criza datoriilor cu care se con¬fruntă Muntenegru, ţară aspirantă la statutul de membru al UE, scoate din nou la lumină influenţa exercitată de China în Balcanii de Vest.
Guvernul ţării a solicitat recent ajutorul Bruxelles-ului în re¬fi¬nan¬ţa¬rea unui credit chinezesc de 1 miliard de euro pentru un proiect de auto¬stra¬dă nefinalizat, proiect care a aruncat Muntenegru într-o criză a da¬toriilor. Creditul echivalează cu un sfert din volumul total de datorii al ţării. Autorităţile de la Bruxelles au respins însă apelul ţării, scrie Politico.
„UE este deja cel mai mare furnizor de asistenţă financiară pen¬tru Muntenegru, cel mai mare investitor şi partener comercial al ţării“, a declarat purtătorul de cuvânt pe politică externă al UE Peter Stano.
„Continuăm să-i susţinem, dar nu vom rambursa creditele pe care le contractează de la părţi terţe“.
Decizia UE riscă să deschidă calea băncii chineze de stat Export-Import Bank of China de a controla active deţinute de Muntenegru. Criticii spun că guvernul Muntene¬grului a luat o decizie proastă în 2014 când, împotriva sfaturilor UE, a acceptat creditul chinezesc, care aco¬peră 85% din costul unui contro¬versat proiect de autostradă care nu a fost încă finalizat.
Alte ţări ca Sri Lanka, Pakistan şi Djibouti au acceptat oferte atractive de creditare în cadrul iniţiativei chineze a noului drum al mătăsii, găsin¬du-se acum sub presiune financiară pentru rambursarea acestora, riscând să devină astfel vulnerabile în faţa influenţei chinezeşti.
„UE este preocupată de efectele socioeconomic şi financiare ale unora dintre investiţiile Chinei“, a declarat Stano. Muntenegru va trebui să gă¬sească propria soluţie în ceea ce pri¬veşte plata creditului chinez, cheltuit pe un segment de 44 km din autostra¬da de 165 de km, însă UE este dispu¬să să ajute la finanţarea construirii restului autostrăzii prin intermediul Planului Economic şi de Investiţii de 9 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, potrivit Reuters. Muntenegru, cu o populaţie de 622.000 de per¬soa¬ne, înregistra datorii de 4,33 miliarde de euro sau 103% din PIB anul tre¬cut, iar capacitatea sa de rambursare a fost slăbită de pan¬de¬mia de coronavirus care-i submi¬nează prin¬cipala sursă de venit: turismul.

Zf.ro

Noutați dupa tema