Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România are al doilea cel mai mic cost orar cu forţa de muncă din UE, după Bulgaria

România are al doilea cel mai mic cost orar cu forţa de muncă din UE, după Bulgaria

Bulgaria (6,5 euro/h), Romania (8,1 euro) şi Ungaria (9,9 euro) sunt ţările cu cele mai mici costuri cu forţa de muncă la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care media raportată la nivelul statelor membre a fost anul trecut de 28,5 euro pe oră, în creştere cu 3% faţă de 2019, arată Eurostat.
Potrivit Ziarului Financiar, în 2019, media la nivelul UE a fost de 27,7 euro/h, iar în zona euro costul a urcat de la 31,4 euro la 32,3 euro în 2020.
Datele nu acoperă sectorul agricol şi administraţia publică.
Cele mai mari costuri sunt acoperite de angajatorii din Danemarca (45,8 euro), Luxembourg (42,1 euro) şi Belgia (41,1 euro).
Cu excepţia Croaţiei (-1%), toate ţările membre UE din afara zonei euro au înregistrat anul trecut creşteri ale costului forţei de muncă, cele mai mari fiind în Ungaria (+7.9%), Bulgaria (+7.8%), Cehia (+7.4%) şi România (+7.2%).La polul opus se află Suedia (+1.1%) şi Danemarca (+2.0%).
La nivelul UE, toate ţările membre au raportat creşteri faţă de 2019, cu excepţia Maltei (-4.7%), Ciprului şi Irlandei (-2.7%).
Cele mai mari majorări au fost în Portugalia (+8.6%), Lituania (+7.5%) şi Slovacia (+7%), iar cele mai mici diferenţe de la un an la altul în Luxembourg (+0.5%), Finlanda (+0.7%) şi Olanda (+0.8%).
Raportat pe sectoare de activitate, în industrie media la nivel european a fost de 28,8 euro, iar în zona euro de 34,8 euro. Companiile din construcţii au un cost orar al forţei de muncă de 25,6 euro, iar cele din servicii de 28,2 euro.
Cheltuielile non-salariale au o pondere de 24,5% în costul total al forţei de muncă în ţările membre.
În general, anul trecut numărul de ore de muncă a scăzut într-un ritm mai mare decât salariile, în timp ce taxele s-au redus, limitând astfel impactul creşterii costurilor.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema