Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Serbia vrea să interzică exporturile de litiu visând să devină un hub european de producţie de maşini electrice

Serbia vrea să interzică exporturile de litiu visând să devină un hub european de producţie de maşini electrice

Serbia intenţionează să atragă investiţii private de 1,5 mi¬liarde de euro prin intermediul proiectului Jadar, care deţine aproximativ 10% din rezervele de litiu la nivel mondial.
Serbia intenţionează să interzică exportul de litiu din depozitul Jadar în încercarea de a deveni un hub european pentru producţia de baterii, maşini eletrice şi alte produse ce conţin litiu, a anunţat premierul sârb Ana Brnabic, potrivit Seenews.
Serbia intenţionează să atragă investiţii private de 1,5 mi¬liarde de euro prin intermediul proiectului Jadar, care deţine aproximativ 10% din rezervele de litiu la nivel mondial, a declarat Brnabic.
„Va fi imposibil să exportăm din Serbia litiu ca materie primă, ar trebui să fabricăm produse care să conţină litiu astfel încât economia să poată creşte“, a adăugat premierul sârb.
Luna trecută, guvernul sârb anunţa că grupul minier britanico-australian Rio Tinto intenţionează să investească 450 milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului Jadar din Serbia.
Jadar a fost descoperit de geologii Rio Tinto în 2004 în apropiere de oraşul Loznica din vestul Serbiei. Rio intenţionează să înceapă producţia la Jadar în 2023.
În Serbia se mai află în dezvoltare şi proiectul Rekovac al Jadar Resources, localizat în apropiere de oraşele Jagodina şi Kragujevac, la 110 km de Belgrad.
În 2019, preşedintele sârb Aleksandar Vucic vorbea despre litiu ca fiind „una dintre cele mai mari speranţe pentru Serbia“ şi îndemna companiile să-şi accelereze lucrul pentru a începe producţia.
În afară de Rio Tinto, Jadar Lithium cu sediul în Australia explorează de asemenea cât litiu există în Serbia. Jadar Lithium, care include un grup de investitori necunoscuţi reprezentaţi de JPMorgan Chase, nu a indicat clar în ce zonă îşi desfăşoară căutările, potrivit Bloomberg.
Luke Martino, preşedintele Jadar Lithium, declara la un moment dat că Serbia ar putea deveni un hub pentru industrie, de la extracţie, la rafinare şi producţie de baterii.
Anul trecut în noiembrie, compania japoneză Nidec anunţa că va investi aproximativ 200 miliarde de yeni (1,9 mln $) în construirea unei fabrici de motoare pentru maşini electrice în Serbia, în încercarea de a se extinde în Europa, a cărei piaţă de maşini electrice rivalizează cu cea chineză.
Potrivit companiei, unitatea sârbă ar urma să devină unul dintre cele mai mari huburi de producţie ale sale din Europa, cu o producţie anuală cuprinsă între 200.000 şi 300.000 de unităţi până în 2023.

Zf.ro

Noutați dupa tema