De teama Americii, băncile centrale fac lucruri trăsnite pentru a se proteja de deprecierea dolarului
Mai multe bănci centrale s-au aventurat în primele săptămâni ale acestui an într-un teritoriu unde în mod normal nu se duc, anunţând în avans când vând monedă, scrie Financial Times.
Aceste instituţii trebuie să găsească un echilibru delicat între a atenua impactul deprecierii dolarului şi a evita mânia Trezoreriei SUA. De la începutul lunii ianuarie, băncile centrale din Chile, Israel şi Suedia au prezentat planuri de a vinde monedă pe pieţele valutare.
Ce mai puteți citi
• Reguli noi pentru redeschiderea şcolilor: Distanţă de 1 metru între elevi, schimbul de obiecte interzis, mască obligatorie
• Nicio fabrică de vaccinuri împotriva COVID în Europa de Est. Dragoş Damian, CEO al Terapia: Dacă Institutul Cantacuzino era modernizat, unul dintre producătorii de vaccin Covid putea externaliza producţia în România
• Scăderi masive pentru Shell, una dintre cele mai mari companii din energie la nivel mondial: Pierderile de anul trecut ajung la 21,7 miliarde de dolari
De asemenea, factorii de decizie de politică monetară din Polonia i-au avertizat verbal pe cei care pariază pe zlot că ar putea interveni pe piaţă.
Aceste mutări subliniază presiunea asupra monedelor economiilor mici care se apreciază ca răspuns la o alunecare de amploare a dolarului, ţinând jos inflaţia în economiile lor şi ameninţând exporturile într-un moment în care comerţul global este fragil.
Însă avertismentele emise anticipat sugerează, de asemenea, că şefii băncilor centrale sunt dornici să evite să fie etichetaţi drept manipulatori de monedă - o etichetă pe care Elveţia şi Vietnamul au primit-o de la SUA anul trecut.
„Suntem într-un moment interesant când vine vorba de băncile centrale care se încadrează pe linia subţire dintre intervenţia valutară şi manipularea valutară“, a declarat Alan Ruskin, strateg internaţional la Deutsche Bank. „Deşi fiecare dintre băncile centrale are motivaţii diferite, ele par să ţopăie cu abilitate în jurul unei posibile cenzuri din partea SUA. Aceasta este o pantă alunecoasă“, a adăugat el.
Sub presiunea angajamentelor Rezervei Federale ame¬ricane de a menţine ratele dobânzilor scăzute în următorii ani, dolarul s-a depreciat cu aproape 7% în ultimul an faţă de un coş de valute importante, ceea ce a dus la aprecierea monedelor emergente şi a celor ale economiilor sensibile la comerţ.
În ianuarie, şekelul israelian a atins cel mai ridicat nivel faţă de dolar din 2008, după ce a crescut şi anul trecut în timp ce dolarul a pierdut 7% din valoare.
Moneda americană s-a depreciat cu peste 12% faţă de coroana suedeză în 2020 şi cu mai mult de 5% faţă de pesoului chilian. Băncile centrale au puţin spaţiu de manevră pentru a reduce în continuare ratele de dobândă fără a trece sub zero. Acest lucru face ca vânzările de monedă să fie o opţiune cheie, chiar dacă intervenţiile unilaterale reuşesc rar să inverseze direcţia dolarului dominant.
Analiştii de la Goldman Sachs se aşteaptă la intervenţii mai mari din partea băncilor centrale emergente dacă dolarul continuă să scadă în conformitate cu previziunile lor. Ruskin, de la Deutsche Bank, a declarat că pericolul este ca intervenţia „surogat“ a câtorva bănci centrale mici să forţeze şi alte bănci centrale să se angajeze într-o devalorizarea competitivă a monedei.
Zf.ro
