În Republica Moldova vor fi crea condiții pentru a susține afacerile agricole familiale și prin care gospodăriile țărănești, a căror activitate a depășit cadrul afacerii familiale, vor fi obligate să treacă la alte forme organizatorico-juridice.
Modificările legislative care prevăd acest lucru au fost aprobate de Cabinetul de Miniștri, care schimbă condițiile de activitate antreprenorială a gospodăriilor țărănești. Acestea stipulează că gospodăriile țărănești, a căror activitate a depășit cadrul afacerii familiale, vor trebui să treacă la alte forme organizatorico-juridice. Proiectul de lege va stabili limite privind suprafața de teren și numărul de animale pentru activitatea antreprenorială sub formă de ferme țărănești. "Conceptul de fermă țărănească se bazează pe ideea de dezvoltare a afacerilor în agricultură pe baza muncii personale a membrilor familiei. Pentru a-i sprijini, reglementările prevăd beneficii precum o rată redusă a impozitului pe venit, un regim contabil simplificat și contribuții sociale favorabile în comparație cu alte forme de antreprenoriat. Cu toate acestea, în urma analizei s-a constatat că aproximativ 8% dintre fermele țărănești dețin mai mult de 150 de hectare de teren, existând ferme cu peste 10.000 de hectare de teren. Deținerea unor astfel de terenuri indică indirect că acestea au depășit cadrul activității antreprenoriale, care utilizează forța de muncă a membrilor familiei, și nu necesită o protecție specială din partea statului", a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea. Potrivit lui, în pofida faptului că Legea cu privire la gospodăriile țărănești stabilește drept condiție pentru această formă de activitate utilizarea preferențială (peste 50%) a muncii personale a membrilor săi, obligând în același timp la încetarea activității în cazul depășirii acestei limite, în practică este imposibil de evaluat ponderea muncii personale a membrilor gospodăriei în raport cu cea a altor lucrători. În plus, diferența mare dintre fermele țărănești în funcție de suprafața de proprietate afectează eficiența politicii guvernamentale de sprijinire a acestor forme de organizare a activității agricole. Pentru a rezolva problemele identificate, se propune înlocuirea criteriului "utilizarea muncii membrilor curții țărănești" prin stabilirea unor limite privind suprafața de teren și numărul de animale pe care o fermă țărănească le poate deține. Parcelele de teren deținute sau utilizate de o fermă țărănească pot fi verificate cu ușurință prin intermediul Registrului bunurilor imobile și al Registrului contractelor de închiriere, în timp ce animalele pot fi verificate prin intermediul Registrului animalelor. Potrivit șefului Ministerului Agriculturii, restricția privind posibilitatea fermelor țărănești de a deține și de a utiliza terenuri și animale care depășesc o anumită suprafață sau un anumit număr de animale are ca scop păstrarea acestei forme de organizare juridică a agriculturii pentru întreprinderile familiale. Vladimir Bolea a subliniat că trăsăturile fermei de familie nu sunt caracteristice marilor societăți comerciale, al căror scop este obținerea de profit din exploatarea pământului și a animalelor. Dacă nu vor fi stabilite restricții, gospodăriile țărănești vor obține din ce în ce mai mult profit, distrugând treptat caracteristicile fermei de familie. Ca urmare, Ministerul Agriculturii a propus trecerea gospodăriilor țărănești, ale căror activități au depășit cadrul întreprinderii familiale, la alte forme organizatorice și juridice. // 22.11.2023 - InfoMarket.
