Vladimir Bolea: În ultimii 4 ani, sectorul agrar a beneficiat de subvenții de stat în valoare de 6,5 miliarde de lei, dar este încă "în comă", fiind necesară schimbarea abordării.
Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, în deschiderea unei ședințe extinse cu cei mai mari angajatori și contribuabili din sectorul agroindustrial, în cadrul căreia a fost discutată situația din sector și măsurile de politică fiscală, precum și problemele agrarienilor și perspectivele de dezvoltare a agriculturii. Vladimir Bolea a declarat că agricultura a fost, este și va fi cel mai important sector al economiei țării, singurul cu un potențial ridicat de industrializare. Cu toate acestea, se confruntă cu o serie de probleme: lipsa forței de muncă, venituri și productivitate scăzute, datorii etc. "Există un mare deficit de forță de muncă în agricultură din cauza îmbătrânirii generale a populației și a specialiștilor. Vârsta medie a agronomilor este de 53-55 de ani și aceasta este o mare problemă socială. O altă problemă este reprezentată de veniturile mici din cauza productivității scăzute. O altă dificultate este că pentru a crea afaceri agrare sunt necesare investiții uriașe și nu există o consolidare a agrarienilor. În sudul Moldovei, agricultorii sunt și mai vulnerabili din cauza secetei. Moldova a devenit o țară producătoare de materii prime, iar sectorul de prelucrare este foarte slab. Vindem 1,5 milioane de tone de grâu și consumăm doar 350.000 de tone, ceea ce reprezintă un model economic eșuat. Toată procesarea florii-soarelui este realizată de o singură companie monopolistă, care își dictează politica de prețuri la achiziționarea materiei prime. În plus, nu suportăm concurența de la bun început. De exemplu, în acest an, Moldova a produs 1,5 milioane de tone de grâu, Ucraina - 25 de milioane de tone, România - 10-11 milioane de tone, cu productivități de 4,4 t/ha, 5,1 t/ha și, respectiv, 4,7 t/ha, iar în sudul Moldovei randamentul este și mai mic. În același timp, nu avem cooperative agricole, iar agrarienii nu vor să se unească pentru a împărți beneficiile. Trebuie să decidem cum vom gestiona agricultura în viitor", a declarat Vladimir Bolea. El a adus exemplul industriei vinului, care după embargoul rusesc și criza care a urmat a fost revitalizată - prin falimente, investiții și sprijin din partea partenerilor, în primul rând USAID. "Noul program de dezvoltare a agriculturii ar trebui să fie revoluționar. Acesta se va baza pe politici comune și pe experiența UE. Avem un model despre cum funcționează lucrurile în UE, dar trebuie să facem eforturi și să schimbăm abordarea", a declarat ministrul. De menționat că la întâlnirea cu agrarienii a participat și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Ea și-a stabilit un obiectiv ambițios de a crea o agricultură europeană în Moldova până în 2030. Președinta i-a îndemnat pe agrarieni să se unească și să adapteze noi metode de lucru în acest sector, așa cum au făcut cu succes fermierii olandezi - această țară, care are 2,4 milioane de hectare de teren agricol (Moldova are 2,8 milioane de hectare), este al doilea exportator mondial de produse agricole după SUA. Liderul moldovean a remarcat, de asemenea, potențialul mare al pieței europene. "În prezent, circa 58% din exporturile agricole ale Republicii Moldova merg pe piața UE, iar pentru ca unele dintre avantajele UE să devină o realitate pentru Moldova, este necesar să contribuim la consolidarea eforturilor de susținere a integrării europene a Republicii Moldova. Trebuie să le vorbim oamenilor, angajaților, nu doar despre avantajele pentru agricultură, dar și pentru cetățeni și economie în general", a spus președintele, menționând că autoritățile vor continua să susțină sectorul agricol și întreprinderile care plătesc impozite, investesc, se dezvoltă și își sporesc eficiența. // 14.09.2023 - InfoMarket.
