Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește o expoziție imersivă în care lucrările lui Glebus Sainciuc prind viață prin realitatea augmentată

Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește o expoziție imersivă în care lucrările lui Glebus Sainciuc prind viață prin realitatea augmentată

Lucrările regretatului artist plastic Glebus Sainciuc au prins la viață. Muzeul Național al Literaturii Române a devenit gazda unei expoziții imersive unice: #MuzeeleViitorului „Scriitorii și Glebus Sainciuc”. Această expoziție animează bagatelele lui Glebus Sainciuc și aduce la viață, cu ajutorul realității augmentate, portretele scriitorilor basarabeni. Expoziția „Scriitorii și Glebus Sainciuc” este constituită din patru compartimente și poate fi vizitată de către toți doritorii în perioada 3-19 octombrie 2024.  La eveniment a participat și Lică Sainciuc, fiul artistului plastic.
Andrei Chistol, Secretar de stat, Ministerul Culturii: „Prin intermediul Programului „Muzeele Viitorului”, am reușit să valorificăm patrimoniul nostru cultural cu ajutorul tehnologiilor informaționale și industriilor creative. Dar, cel mai important, am făcut acest lucru prin implicarea oamenilor talentați din țară, care redau o nouă viață muzeelor naționale. Sper ca această expoziție să atragă cât mai mulți vizitatori, pentru ca toți să descopere lucrările marelui Glebus Sainciuc, istoria și tradițiile minunate pe care le-am auzit în povești.”
Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Expoziția este revoluționară pentru Republica Moldova, pentru că este un produs creativ, cultural și digital. Avem un produs intercultural de echipă, iar faptul că muzeele și-au deschis ușile pentru a „îmbrățișa” tehnologia este un lucru minunat. Ne dorim să avem un muzeu al viitorului, avem o strategie foarte clară cum să facem din Republica Moldova o țară creativă și vom continua să muncim pentru a atinge acest obiectiv.”
În primul compartiment al expoziției, vizitatorii vor putea viziona proiecția imersivă a bagatelelor - fiecare persoană va fi „cuprinsă” din trei părți de proiecții video cu fundal sonor într-un spațiu de 25m2.
Aceleași proiecții au fost prezentate în această primăvară la București, în cadrul târgului internațional de carte Bookfest cu genericul „Te cuprind, Republica Moldova”, unde țara noastră a avut statut de invitat de onoare.
În sala muzeului, oaspeții vor putea anima, cu ajutorul aplicației „Artivive”, 14 șarje (portrete în formă de schiță) ale artistului plastic. Scriitorii reprezentați în tablourile augmentate sunt: Vera Malev, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, Nicolae Esinencu, Aureliu Busuioc, Ion Vatamanu, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovschi, Serafim Saca, Petru Cărare, Alexandru Cosmescu, Sanda Lesnea și Ludmila Sobiețchi, care a fost prezentă la evenimentul de inaugurare.
Pe vremuri, fiecare persoană care pășea pragul atelierului lui Glebus Sainciuc era reprezentată printr-o șarjă în care scotea în evidență anumite trăsături care i-au părut mai expresive. Printre oaspeții atelierului erau oameni simpli, artiști iluștri, vedete de talie națională și internațională, precum și scriitorii noștri moldoveni care voiau să se vadă cu artistul glumeț.
Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeul Național al Literaturii Române: „ Avem peste 300 de piese pictate în ulei și șarje, și bagatele semnate de Glebus Sainciuc. De fiecare dată când avem o expoziție, apelăm la „memoria” și patrimoniul pe care ni l-a lăsat marele artist plastic. O parte din această expoziție este din arhiva personală a familiei Sainciuc, iar faptul că autorii au reușit să îmbine armonios aceste documente este un lucru extraordinar.”
Olga Radu, Casa Imago, co-autoarea ideii: Astăzi, Muzeul Național al Literaturii Române deține un patrimoniu valoros, care începe să fie expus publicului larg.Când am pornit acest proces, ne-am propus să realizăm un produs creativ, am creat acest spațiu cu și pentru oameni, așa cum este și țara noastră. Vă invităm să vizitați expoziția și să cunoașteți lucrările marelui artist plastic.”
Alături de șarje, expoziția mai cuprinde și difuzarea filmului documentar „Glebus”, o creație a regizorului Valeriu Jereghi, care a fost lansat în anul 1983. În 1994, filmul s-a bucurat de un mare succes la Festivalul Mondial de Teatru de la Avignon din Franţa.
Expoziția include și „Cartea Bagatele”, o colecție digitalizată a bagatelelor ce pot fi activate cu aplicația „Artivive”, dar și postere, cărți poștale, tricouri, torbe, care pot fi precomandate pe https://publishing.imago.md/#book. Autorii și implementatorii conceptului expoziției: Casa imago și Riift Studio.
 „Scriitorii și Glebus Sainciuc” va fi deschisă din 3 octombrie 2024 până în data de 19 octombrie 2024, ulterior va face un tur în muzeele din România.
Această inițiativă este parte a Programului „Muzeele Viitorului”,  implementat cu susținerea Ministerului Culturii, a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și a Proiectului USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală.