Muzeul Național de Artă al Moldovei inaugurează joi, 20 ianuarie, la ora 16:00, expoziția foto și video a artistului Ștefan Rusu „Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru Cartea Roșie a arhitecturii moderniste”
Expoziția este rezultatul unei cercetări оn cadrul proiectului „Modernități insulare” axată pe
arhitectura socialistă din Asia Centrală și Europa de Est și include o serie de imagini cu plante
endemice juxtapuse cu arhitectura modernistă. Expoziția conține, de asemenea, documentarul
„Оntoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze” realizate оn perioada
șederii оn Asia Centrala și a mai multor călătorii de cercetare оn Tadjikistan și Kвrgвzstan оntre
2013-2019.
Оn ultimele decenii, concepte precum specii rare și pe cale de dispariție, conservarea
biodiversității, protecția florei și faunei, sunt folosite tot mai frecvent оn discursul public. Una
dintre formele de conservare a biodiversității оn Uniunea Sovietică a fost includerea lor оn Cartea
Roșie. Cartea Roșie a URSS-ului a apărut оn 1974, iar prima ediție a fost publicată оn 1978, și
includea specii de plante rare. Printre acestea se regăseau și speciile de pe teritoriile
Kвrgвzstanului, Tadjikistanului și a Republicii Moldova. Ultima ediție a Cărții Roșii a fost tipărită
оn 1985. De atunci, cu puține excepții, lista plantelor rare nu a fost revizuită, iar Cartea Roșie nu a
fost republicată. Flora și fauna din Kвrgвzstan și Tadjikistan sunt оncă incomplet explorate, iar
multe plante rare nu au fost mediatizate. Unele dintre ele au zone de răspвndire restrвnse, fiind
limitate la cвteva lanțuri muntoase sau chiar mici văi.
Juxtapunerea imaginilor modernismului sovietic din Kвrgвzstan, Tadjikistan și Republica
Moldova cu imaginile plantelor rare din acele țări, implică un unghi diferit de interpretare a
patrimoniului arhitectural, nu doar ca și clădiri singulare, ci și ca un context care necesită o
abordare similară speciilor pe cale de dispariție și implicit protecția acestora. Unele clădiri, precum
cele din documentarul „Оntoarcerea din viitor” sunt incluse оn patrimoniu național al
Kвrgвzstanului și, prin urmare, protejate de stat. Cu toate acestea, multe clădiri sunt оn paragină,
inadecvat оntreținute оn pofida statutului de monument din cauza aplicării ineficiente a legislației.
Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de dispariție cu arhitectura
din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M. Frunze -- o clădire оn stil modernist din Bișkek
proiectată de arhitecții G. Kutateladze și Y.Karikh оn 1967. Muzeul deține un impresionant herbar
(circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze оn timpul adolescentei sale. Herbarul pe care оl regăsim
оn videoul „Frunze” este o referință poetică la cariera neоmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața
științelor naturale. Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii moderniste precum
muzeul dedicat lui M. Frunze dar și a altor clădiri remarcabile din Bișkek este subiectul
documentarului „Оntoarcerea din viitor”. Expozitia a fost concepută pentru Trieste Contemporanea,
Italia unde a fost produsă și prezentată оn 2021.
Ștefan Rusu este născut la Cвietu, оn 1964. Este curatorul a mai multor expoziții, editor,
artist vizual și producător de filme. Expoziția este deschisă pentru public pвnă pe 20
februarie 2022.
