Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În perioada 2010-2020, din cauza incompetenței, birocrației și corupției, Moldova a pierdut zeci de investitori care ar fi putut crea peste 20.000 de locuri de muncă

În perioada 2010-2020, din cauza incompetenței, birocrației și corupției, Moldova a pierdut zeci de investitori care ar fi putut crea peste 20.000 de locuri de muncă

Declarația a fost făcută de Marin Ciobanu, președintele Asociației Patronale a Industriei Prelucrătoare (APIP), în cadrul reuniunii Clubului Presei Economice. El a menționat că, în prezent, în ajunul alegerilor, se răspândesc numeroase evaluări neobiective ale sectorului industrial și promisiuni de a deschide sute de noi întreprinderi și de a stimula dezvoltarea industriei. Cu toate acestea, în realitate, astfel de declarații iresponsabile pot fi făcute doar de persoane incompetente, care nu înțeleg situația din sector, problemele și perspectivele acestuia. Marin Ciobanu a reamintit că în perioada 2015-2024 Moldova nu a avut o strategie de dezvoltare a sectorului industrial, iar strategia pentru perioada 2006-2015 nu a fost implementată. De exemplu, se planifica creșterea ponderii sectorului industrial la 20-22% din PIB, dar, de fapt, ponderea sectorului industrial a scăzut de la 14,7% la 14,1%, se planifica creșterea ocupării forței de muncă în sector de la 12,8% la 20%, dar, de fapt, a existat o scădere la 12,3%, iar în loc de o creștere a producției industriale cu 8-10% pe an, s-a înregistrat o creștere anuală de doar 0,25%. Potrivit estimărilor sale, în perioada 2010-2020, Moldova a pierdut proiecte importante de investiții cu potențialul de a crea cel puțin 20.000 de locuri de muncă și de a atrage în sectoare conexe un număr similar de lucrători. Din cauza incompetenței, birocrației, corupției, răutății și invidiei, în Moldova nu au venit corporația japoneză Mitsubishi, compania germană Leoni Bordetz-Systeme, compania irlandeza Johnson Controls, compania coreeana Youra Corporation etc. Acum, când Moldova are o Strategie de dezvoltare a sectorului industrial, este important să se țină cont de experiența anilor trecuți și să se acorde o atenție sporită investitorilor străini. În prezent, doar ZEL „Bălți” poartă negocieri cu companii precum Magna Seating, Euster/Frismag, DeLonghi, Diehl, Rheinmetall, Kuka și altele, care activează în diverse domenii industriale – de la producția de roboți până la produse inovatoare în domeniul apărării și securității. Marin Ciobanu a menționat perspective speciale în contextul planurilor de reconstrucție a Ucrainei după război, la care Moldova și sectorul său industrial pot participa activ. În același timp, el a subliniat importanța cartografierii bunurilor statului (de exemplu, carierele) care au fost expropriate ilegal și transferate în mâini private. „Statul poate deveni o bază pentru dezvoltarea și reechiparea tehnică operativă a acestor întreprinderi, astfel încât să putem contribui la reconstrucția Ucrainei și să asigurăm bugetul de stat al Moldovei cu resurse suplimentare”, a subliniat Ciobanu. //23.09.2025 – InfoMarket.

Noutați dupa tema