Ce pățești dacă mănânci 24 de ouă zilnic? Un cercetător de la Harvard a făcut experimentul timp de o lună
Câte ouă sunt prea multe? Un om de știință de la Harvard a îndrăznit să realizeze un experiment extrem, pe el însuși, iar rezultatele sunt cu totul neașteptate.
Cercetătorul Nick Norwitz de la Harvard cercetează de ani buni domeniul nutriției. În 2021, a obținut doctoratul la Universitatea Oxford în domeniul metabolismului. El se concentrează pe colesterol și pe efectele dietei ketogenice – o dietă cu conținut foarte scăzut de carbohidrați și bogată în grăsimi. Iar acum a ajuns în centrul atenției cu un experiment neobișnuit, pe propriul organism. Omul de știință a postat pe canalul său de YouTube un clip intitulat: „Am mâncat 720 de ouă într-o lună. Iată ce s-a întâmplat cu nivelul colesterolului meu”, scrie Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
720 de ouă într-o lună
Nick Norwitz a mâncat 24 de ouă pe zi timp de o lună – echivalentul unui aport de colesterol estimat de 133.200 miligrame în doar 30 de zile.
Rezultatele, însă, contrazic ipotezele obișnuite: potrivit cercetătorului, nivelul colesterolului său a rămas neschimbat, în ciuda unei creșteri de peste cinci ori a colesterolului alimentar. Tocmai acesta a fost scopul omului de știință de la Harvard: în clipul de pe YouTube, el explică faptul că ouăle sunt considerate în mod eronat o bombă de colesterol nesănătoasă.
Rezultat suprinzător: „Nivelul de colesterol LDL chiar a scăzut”
De ce ouăle și colesterolul au o reputație atât de proastă? Potrivit lui Norwitz, colesterolul este esențial pentru organism: este o componentă importantă a membranelor celulare și joacă un rol central în numeroase procese metabolice. O persoană sănătoasă are aproximativ 140 de grame de colesterol în organism. Însă un nivel prea ridicat poate duce la probleme, deoarece excesul de colesterol se poate acumula în artere, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
În experimentul său, cercetătorul a fost interesat în special de colesterolul LDL, denumit adesea colesterolul „rău”.
Rezultatele l-au uimit: „Colesterolul meu LDL a scăzut de fapt cu două procente în primele două săptămâni și apoi cu încă 18 procente în următoarele două săptămâni”.
Interacțiunea dintre LDL și HDL („colesterolul bun”) este crucială, potrivit lui Norwitz: cu toate că LDL este considerat colesterolul „rău” pentru că poate favoriza acumularea de depuneri în artere, acesta are și funcții importante, cum ar fi repararea țesuturilor. HDL, pe de altă parte, elimină excesul de LDL din artere și ajută la descompunerea lipidelor din sânge. Un nivel mai ridicat de LDL poate favoriza și creșterea masei musculare – colesterolul este, așadar, mai complex decât sugerează reputația lui.
Studiile confirmă rezultatul
Cercetările moderne par să confirme ipotezele cercetătorului de la Harvard: experții sunt acum de acord că alegerea și urmarea unei diete are doar o influență minoră asupra nivelului colesterolului.
Potrivit revistei germane Focus, factorii genetici sunt mult mai importanți.
De exemplu, receptorii LDL din ficat joacă un rol central în reglarea nivelului colesterolului din sânge.
hotnews.ro
