Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economiștii văd două valute de „refugiu” în fața turbulențelor provocate de taxele vamale americane

Economiștii văd două valute de „refugiu” în fața turbulențelor provocate de taxele vamale americane

Investitorii se îndreaptă spre active de refugiu sigur după ce președintele american Donald Trump a bulversat piețele financiare din întreaga lume prin taxele vamale pe care le-a anunțat, iar unii dintre ei își îndreaptă atenția către yenul japonez și francul elvețian, precum și obligațiuni, transmite televiziunea financiară CNBC.

„Yenul japonez va fi o alegere bună, și probabil cea mai bună, pentru a te feri de tensiunile comerciale și de o eventuală recesiune în SUA, dintr-o mulțime de motive bine cunoscute”, a declarat pentru CNBC Ebrahim Rahbari, șeful strategiei pentru dobânzi la compania de consultanță financiară Absolute Strategy Research.
„Este ieftin, este de așteptat ca scăderea ratelor dobânzilor în SUA să reducă diferența în materie de dobândă față de yen, și chiar dacă Japonia este un exportator important, dependența sa generală de comerț este mai redusă acum, mai ales întrucât politica fiscală a fost relaxată”, a mai afirmat acesta în condițiile în care yenul s-a apreciat deja cu aproximativ 3% față de dolarul american din 2 aprilie încoace.

Rahbari a adăugat că francul elvețian este un alt „candidat evident” ca instrument de protecție investițională. Francul s-a apreciat la rândul său cu peste 3%, ajungând la un curs de schimb de 0,846 față de dolarul american – un nou maxim al ultimelor șase luni.

Aceste mișcări vin în contextul în care alte monede din lume se depreciază.
Yenul și francul elvețian, monede relativ stabile în perioade de turbulențe
Un alt strateg a susținut aceeași idee potrivit căreia atât yenul, cât și francul elvețian, se numără printre cele mai bune opțiuni pentru a atenua impactul taxelor vamale anunțate de Donald Trump miercurea trecută în baza unui calcul care a stupefiat specialiștii.

„Atât yenul japonez, cât și francul elvețian sunt monede bune pentru a reduce reacția viscerală a pieței la taxele vamale”, a declarat pentru CNBC Matt Orton, șeful departamentului de soluții consultative și strategie de piață la Raymond James Investment Management.

Totuși, Orton se așteaptă ca francul elvețian să ofere o protecție mai bună decât yenul, având în vedere incertitudinea care planează asupra traiectoriei de majorare a dobânzilor de către Banca Japoniei.
Jeff Ng, șeful strategiei macroeconomice pentru Asia la Sumitomo Mitsui Banking Corporation, afirmă la rândul său că yenul are tendința de a avea randamente bune în perioade de recesiune globală sau criză.

Un avertisment legat de moneda națională a Japoniei
„Chiar dacă lumea evită o aterizare dură, [yenul] ar putea avea în continuare o evoluție bună, întrucât este posibil ca BOJ (Banca Japoniei) să continue majorările, în contrast cu un val de relaxare din partea altor bănci centrale”, afirmă Jeff Ng.

El avertizează totuși că economia Japoniei se confruntă și ea cu dificultăți din cauza taxelor vamale impuse de Trump, în special a celor aplicate automobilelor și componentelor auto. Iar o economie în frânare ar însemna că BOJ va fi mai înclinată să mențină dobânzile scăzute, ceea ce ar păstra yenul slab.

Investitorii s-au îndreptat, de asemenea, către lichidități, precum și către opțiuni de venit fix cu risc redus, cum ar fi titlurile de stat și obligațiunile.
Randamentele obligațiunilor au scăzut, reflectând o cerere în creștere pentru aceste instrumente, iar randamentul de referință al obligațiunii americane pe 10 ani a coborât cu 6% din 2 aprilie, atingând luni un minim de 3,873%.

hotnews.ro

Noutați dupa tema