Țara care împrumută toată planeta. Și nu, nu e China
Pentru prima dată în ultimii 34 de ani, Japonia pierde titlul de cea mai mare țară creditoare din lume. Poate cel mai frapant element este faptul că nu China a preluat inițiativa, în ciuda expunerii sale enorme la datoria publică americană.
Tokyo predă titlul… Germaniei. Conform datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor japonez, activele externe nete ale Japoniei au ajuns la 533,05 trilioane de yeni (aproximativ 3,7 trilioane de dolari) la sfârșitul anului 2024, înregistrând o creștere de aproape 13% față de anul precedent.
Deși acesta este un maxim istoric, Germania a preluat conducerea, având creanțe externe nete de 569,7 trilioane yeni, în timp ce China a rămas pe locul al treilea, cu 516,3 trilioane yeni. Japonia deținea poziția de lider din 1991, când a depășit Germania pentru prima dată.
Ascensiunea Germaniei în fruntea țărilor creditoare reflectă surplusul său imens de cont curent, care a ajuns la 248,7 miliarde de euro în 2024, în principal datorită exporturilor sale.
Japonia, potrivit ministerului, a avut un surplus de 29,4 trilioane yeni (aproximativ 180 miliarde de euro). Cursul de schimb euro-yen s-a apreciat cu aproximativ 5% anul trecut, mărind și mai mult decalajul în favoarea Germaniei.
Profilul celor mai mari creditori se schimbă
Conform unui articol din Bloomberg, Japonia a câștigat titlul de cel mai mare creditor net din lume datorită excedentului de cont curent de lungă durată, care a permis investitorilor și companiilor să plaseze sume masive de capital în străinătate. Pierderea supremației arată că, deși activele externe japoneze sunt în creștere, impulsul real al investițiilor s-a mutat către țări precum Germania și China.
Activele externe nete ale unei țări sunt definite ca diferența dintre creanțele sale în străinătate și creanțele investitorilor străini asupra activelor interne, ajustate cu modificările cursurilor de schimb valutar.
Ministrul de finanțe al Japoniei, Katsunobu Kato, a spus că nu este tulburat de această evoluție: „Având în vedere că activele externe nete ale Japoniei continuă să crească constant, clasamentul în sine nu ar trebui considerat un indiciu al unei schimbări substanțiale a poziției noastre”, a declarat el reporterilor.
Deprecierea yenului a contribuit la creșterea atât a activelor, cât și a pasivelor externe ale Japoniei, primele crescând într-un ritm mai rapid datorită investițiilor sporite în străinătate.
Noua imagine a investițiilor japoneze
Datele reflectă, de asemenea, tendințele generale ale investițiilor străine directe. Datele Finanțelor nipone reflectă, în general, tendințe mai ample în ceea ce privește investițiile străine directe.
În 2024, companiile japoneze au menținut un apetit robust pentru investițiile străine directe, în special în SUA și Marea Britanie, potrivit ministerului. Sectoare precum finanțele, asigurările și comerțul cu amănuntul au atras capital semnificativ din partea investitorilor japonezi, a declarat ministerul.
Alocările tot mai mari de fonduri ale Japoniei către investiții directe, mai degrabă decât către valori mobiliare străine, înseamnă că este mai dificilă repatrierea rapidă a fondurilor, potrivit lui Karakama. „Este ușor să ne imaginăm investitorii interni vânzând obligațiuni și valori mobiliare străine atunci când apar riscuri, dar nu vor renunța la acțiunile în companiile străine pe care le-au achiziționat”, a spus Karakama.
Următoarele mișcări – și factorul Trump
Amprenta investițională a Japoniei în următorii ani va depinde în mare măsură de continuarea extinderii operațiunilor în străinătate, în principal în SUA. Având în vedere implementarea politicilor tarifare de către administrația Trump, mai multe companii japoneze ar putea fi încurajate să își relocheze unitățile de producție sau să transfere active în SUA pentru a limita riscurile comerciale.
Pe de altă parte, incertitudinea sporită ar putea împinge unele companii să repatrieze activitățile sau să evite noi investiții pe piețe cu risc ridicat.
hotnews.ro
