Marile bănci au poziţii divergente legat de majorările viitoare de dobânzi ale BCE, iar traderii de euro sunt sceptici cu privire la promisiunile băncii zonei euro de a lupta cu inflaţia
Economiştii se grăbesc să-şi revizuiască estimările privitoare la direcţia viitoare a dobânzilor din zona euro, dar au păreri diferite legat de cât de rapid şi de departe va împinge Banca Centrală Europeană costurile de finanţare, notează Bloomberg.
BCE s-a angajat în şedinta de politică monetară din această lună să înceapă majorarea dobânzii sale de referinţă de la -0,5% în iulie, sem¬nalând o disponibilitate de a deveni mai agresivă dacă perspectiva de inflaţie nu se îmbunătăţeşte.
Deutsche Bank anticipează o majorare de 25 de puncte bază în iulie, urmată de majorări de 50 de puncte bază în septembrie şi octom¬brie şi din nou de 25 de puncte în decembrie. Rata de 2% ar urma să fie atinsă în iunie 2023.
Goldman Sachs se aşteaptă la o majorare cu 25 de puncte urmată de una de 50 în septembrie şi octombrie, înainte de o nouă majorare de 25 de puncte în decembrie. Ar urma trei noi majorări de 25 de puncte în 2023 până la o rată de 1,75%.
JPMorgan Chase estimează o majorare de 25 de puncte bază în iulie şi mai apoi una de 50 de puncte în septembrie, urmate de majorări de 25 de puncte în octombrie şi de¬cembrie.
Între timp, traderii euro semna¬lează că sunt sceptici cu privire la promisiunile BCE legate de creş-terea costurilor de finanţare.
Nici chiar promisiunea unei majorări istorice de dobânzi nu este suficientă pentru a da un impuls monedei unice europene, care re¬simte din plin riscurile legate de redresarea economică inegală a regiunii şi războiul din Ucraina.
Cel mai agresiv mesaj al BCE din peste un deceniu nu a reuşit să împingă euro în sus. În timp ce traderii şi-au crescut pariurile pe majorări de dobânzi, euro a încheiat joi şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 0,9%, cel mai puternic declin din aproximativ o lună.
Deşi preşedinta BCE Christine Lagarde a sugerat posibilitatea unei majorări mai agresive de dobânzi în septembrie, aceasta a menţionat în acelaşi timp „riscuri semnificative la adresa creşterii“ generate de război.
În plus, traderii rămân în continuare neconvinşi de planul preşedintei de a proteja ţările euro mai fragile de creşterea costurilor de finanţare.
Investitorii ar putea începe să ia în calcul riscurile din ce în ce mai mari la adresa perspectivelor de creştere ale Europei, „ceea ce ar putea limita măsura în care BCE poate livra majorările de dobânzi luate în calcul de piaţă“ până la finalul anului, potrivit lui Dominic Bunning, de la HSBC.
Euro s-a depreciat cu peste 6% în raport cu dolarul american în acest an, declinul adăugându-se unei scăderi de aproape 7% consemnate în anul anterior.
Zf.ro
