Datele pentru primul semestru al anului 2026 arată o economie aflată pe o traiectorie de creștere, însă cu un ritm modest și o structură neuniformă. Dincolo de cifra agregată a PIB-ului, important este să înțelegem care sunt motoarele creșterii și unde persistă vulnerabilitățile.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, PIB-ul Republicii Moldova a crescut în termeni reali cu 0,6% în primul semestru al anului 2026, după o creștere de 0,4% în trimestrul I și de 0,9% în trimestrul II.

Economia crește, dar nu toate motoarele funcționează

Creșterea PIB-ului nu reflectă o accelerare generalizată a activității economice. Valoarea adăugată brută a rămas practic la nivelul anului precedent, iar dinamica PIB a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produs.

La nivel sectorial, industria prelucrătoare (+6,4%), agricultura (+7,9%) și producția și furnizarea de energie (+16,2%) au avut contribuții pozitive. Comerțul a crescut cu 1,6%.

În schimb, construcțiile (-9,7%), activitățile de informații și comunicații (-8,0%) și tranzacțiile imobiliare (-4,2%) au înregistrat scăderi. Această dispersie indică o economie în care unele ramuri își recapătă dinamismul, în timp ce altele continuă să limiteze creșterea.

Privind PIB-ul prin prisma utilizărilor, în primele șase luni, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 12,2%, contribuind cu 3,8 puncte procentuale la dinamica PIB. Consumul gospodăriilor a avansat cu 1,5%, contribuind cu 1,3 puncte procentuale.

Totuși, exporturile trebuie analizate împreună cu importurile, care au crescut cu 3,1% și au avut o contribuție negativă de aproximativ 2 puncte procentuale. Comerțul exterior a avut, astfel, un efect net pozitiv asupra PIB, însă sustenabilitatea acestei evoluții depinde de competitivitatea exporturilor și de capacitatea economiei de a genera valoare adăugată.

Consumul rezistă, investițiile rămân o provocare

Creșterea consumului gospodăriilor indică menținerea unei cereri interne relativ reziliente. În același timp, formarea brută de capital fix s-a redus cu 1,4% în termeni reali și a contribuit negativ la dinamica PIB.

Această combinație merită atenție. Consumul poate susține activitatea economică pe termen scurt, însă investițiile sunt esențiale pentru creșterea productivității, extinderea capacităților de producție și consolidarea potențialului economic pe termen lung.

Datele privind investițiile trebuie interpretate cu atenție, deoarece statisticile privind investițiile în active imobilizate și formarea brută de capital fix din conturile naționale au metodologii și agregate diferite. Totuși, evoluția negativă a formării brute de capital fix reprezintă un semnal care nu trebuie ignorat.

Construcțiile și perspectivele pentru trimestrul II

Declinul construcțiilor cu aproape 10% este unul dintre cele mai clare semnale negative. Importanța acestui sector depășește contribuția sa directă la PIB, prin efectele asupra cererii de materiale, transportului, serviciilor și finanțării.

Pe de altă parte, trimestrul II oferă unele semnale de îmbunătățire. Industria prelucrătoare a crescut cu 6,7%, agricultura cu 9,4%, iar producția și furnizarea de energie cu 20,9%. Exporturile au avansat cu 13,6%, iar formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 3,2%.

Dacă această evoluție a investițiilor se confirmă în trimestrele următoare, structura creșterii economice s-ar putea echilibra.

Ce urmează pentru economia Moldovei?

După primele șase luni, economia Republicii Moldova poate fi caracterizată printr-o creștere modestă și neuniformă. Exporturile, industria, agricultura și consumul oferă semnale pozitive, dar contracția construcțiilor și contribuția negativă a formării brute de capital fix arată că relansarea nu este încă generalizată.

Pentru a doua jumătate a anului, trei elemente vor fi decisive: evoluția agriculturii, dinamica investițiilor și incertitudinile de pe piața energetică.

Agricultura, care a înregistrat o creștere de 7,9% în primul semestru, poate continua să susțină activitatea economică, în special prin rezultatele recoltelor și efectele asupra veniturilor din mediul rural și exporturilor. Totuși, rezultatele sectorului vor depinde de condițiile climatice, prețurile internaționale și costurile de producție.

În paralel, majorarea prețurilor la produsele energetice reprezintă un risc important. O eventuală scumpire a gazelor, carburanților și energiei electrice ar putea alimenta inflația, crește costurile companiilor și reduce puterea de cumpărare a populației. Pentru o economie dependentă de importurile energetice, volatilitatea prețurilor externe rămâne un factor de incertitudine atât pentru consum, cât și pentru competitivitatea producătorilor.

În acest context, sectorul bancar poate contribui prin finanțarea investițiilor și a activității antreprenoriale, cu condiția ca extinderea creditării să rămână conectată la capacitatea reală a economiei de a genera venituri și fluxuri de numerar.

Întrebarea esențială nu este doar cât va crește PIB-ul în 2026, ci din ce va fi formată această creștere. O economie mai echilibrată, susținută de investiții, productivitate, agricultură performantă și reziliență la șocurile energetice, este ceea ce poate transforma o revenire modestă într-un ciclu economic mai durabil.