La sfârșitul primului semestru al anului 2026, volumul cumulat al investițiilor străine directe în Moldova a atins aproximativ 5,37 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 2,4% față de începutul anului. Cu toate acestea, structura participării străine la capitalul întreprinderilor arată că aproape 58% din acest capital este concentrat în sectorul financiar și în comerț, în timp ce industria prelucrătoare – întreprinderile care produc produse finite și prelucrează materii prime revine 16%. În plus, ponderea acesteia este în scădere: în martie 2025, aceasta era de 19,8%, iar la sfârșitul anului – de 17,7%.
Aceste cifre conferă o semnificație suplimentară discuțiilor de la Moldova Business Week 2026, unde s-au dezbătut noi proiecte de investiții, dezvoltarea producției, logistica și avantajele Moldovei pentru afacerile internaționale. Problema nu constă doar în cât capital străin este capabilă țara să atragă, ci și în măsura în care aceste investiții modifică structura economiei.
Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, din suma totală a investițiilor străine directe acumulate, 3,66 miliarde de euro au reprezentat participații la capitalul întreprinderilor, iar 1,71 miliarde de euro – instrumente de datorie. Nu este vorba despre investiții noi realizate în acest semestru, ci de investiții acumulate de-a lungul anilor. Modificarea valorii acestora poate fi legată nu doar de intrarea de capital nou, ci și de reinvestirea profitului, de operațiuni financiare și de reevaluări.
În structura participării străine la capitalul întreprinderilor, activitățile financiare și de asigurări ocupă primul loc – 34,2%, urmate de comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 23,8%. Industria prelucrătoare reprezintă 16%, operațiunile imobiliare – 7,4%, iar sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor – 6,9%.
Conform datelor BNM, pe parcursul anului 2025, ponderea industriei prelucrătoare a scăzut de la 19,8% în martie la 17,7% în decembrie. Indicatorul pentru iunie 2026 indică o reducere suplimentară până la 16%. Cu toate acestea, scăderea ponderii sectorului nu înseamnă neapărat o reducere a investițiilor în termeni absoluți. Capitalul din întreprinderile de producție ar fi putut continua să crească, dar într-un ritm mai lent decât în alte sectoare ale economiei.
Pentru Moldova, această tendință este importantă în contextul politicii de stat de stimulare a producției. Programul național de atragere a investițiilor și de promovare a exporturilor pentru perioada 2024–2028 prevede dezvoltarea potențialului industrial. Din ianuarie 2025 este în vigoare un mecanism de ajutor de stat regional pentru proiectele de investiții din industria prelucrătoare. Inițial, bugetul acestuia era de 2 miliarde de lei (aproximativ 100 de milioane de euro), iar în octombrie 2025, Ministerul Dezvoltării Economice a anunțat majorarea finanțării la 4 miliarde de lei (aproximativ 200 de milioane de euro). În funcție de condițiile stabilite, sprijinul poate acoperi până la 60% din costurile de investiție eligibile.
Programul este accesibil atât investitorilor străini, cât și celor autohtoni, prin urmare rezultatele sale nu pot fi comparate direct cu statisticile BNM, care reflectă exclusiv capitalul străin. În plus, pot trece ani între luarea deciziei de investiție, construirea unității și demararea producției. Prin urmare, având în vedere structura actuală a investițiilor acumulate, este încă prea devreme pentru a evalua eficiența noului mecanism de sprijin.
În același timp, ar fi greșit să opunem industria sectorului financiar sau comerțului. Băncile asigură creditarea economiei, iar companiile comerciale dezvoltă infrastructura de aprovizionare și distribuție a mărfurilor. Însă investițiile în producție pot genera, în plus, oportunități de export, cerere de materii prime și servicii locale, precum și noi locuri de muncă.
Efectul economic depinde de natura producției. O întreprindere care asamblează produse în principal din componente importate și o întreprindere cu o rețea extinsă de furnizori locali pot avea o contribuție diferită la economie, chiar și cu un volum identic de investiții. Prin urmare, nu este importantă doar apartenența sectorială a proiectului, ci și valoarea adăugată pe care o generează.
Pentru a atrage investiții în producție, nu sunt suficiente facilitățile fiscale și sprijinul financiar. Companiile evaluează fiabilitatea aprovizionării cu energie, disponibilitatea forței de muncă calificate, costurile logistice, procedurile vamale și previzibilitatea cadrului de reglementare. În ceea ce privește acești parametri, Moldova concurează cu alte țări din regiune, care oferă investitorilor propriile avantaje și programe de sprijin.
Prin urmare, rezultatele politicii de investiții nu pot fi evaluate doar pe baza numărului de forumuri, a acordurilor semnate și a proiectelor anunțate. Este mult mai important cât de multe investiții au fost efectiv realizate, ce capacități de producție au fost create și în ce măsură au crescut productivitatea muncii și exporturile.
Statisticile actuale nu oferă motive pentru a vorbi despre un exod al capitalului străin din industria prelucrătoare, dar indică o scădere a ponderii relative a acesteia în investițiile acumulate. Pentru Moldova, aceasta este o diferență fundamentală: creșterea capitalului străin nu înseamnă, în sine, consolidarea bazei de producție. Principalul rezultat al politicii de investiții trebuie să fie transformarea fondurilor atrase în noi întreprinderi, valoare adăugată și exporturi competitive. // 09.10.2026 - InfoMarket.