Moldova cultivă floarea-soarelui, produce și exportă ulei, dar o parte semnificativă a produselor finite importate provine din Ucraina. După atacurile rusești asupra fabricilor ucrainene de extracție a uleiului, această dependență devine un risc suplimentar. În același timp, Moldova exportă anual sute de mii de tone de semințe de floarea-soarelui, care ar putea fi prelucrate în țară. Deși dispune de propria bază de materii prime și de capacități de prelucrare, țara exportă semințe și ulei nerafinat, achiziționând în același timp produse finite. Cât de rezistent se va dovedi piața internă în contextul reducerii producției ucrainene?

Pe 12 noiembrie, Kernel, cel mai mare producător și exportator ucrainean de ulei de floarea-soarelui, a anunțat oprirea temporară a fabricilor sale de extracție a uleiului. Motivul a fost reprezentat de atacurile rusești, care au avariat clădirile de producție, echipamentele și rezervoarele. Compania dispune de opt fabrici cu o capacitate totală de prelucrare de 3,5 milioane de tone de semințe pe an, deși două dintre acestea nu mai funcționează încă din 2022. Kernel a suspendat, de asemenea, achizițiile de floarea-soarelui, dar continuă să expedieze uleiul produs anterior. Astfel, este vorba, deocamdată, de o întrerupere a producției, nu de o încetare completă a exporturilor ucrainene.

Pe 12 noiembrie, la fabrica Kernel din regiunea Nikolaev au fost avariate patru rezervoare care conțineau în total 8,5 mii de tone de ulei. Unul dintre ele a fost complet distrus. Continuarea atacurilor ar putea întârzia reluarea producției și ar putea limita capacitățile de export ale Ucrainei.

Riscurile militare afectează și exporturile moldovenești. Pe 14 noiembrie, la intrarea în canalul Sulina, în apropierea coastelor românești, a fost atacat petrolierul EVIAPETROL V, care se îndrepta spre Giurgiulești pentru a încărca aproximativ 6,5 mii de tone de ulei de floarea-soarelui al companiei Trans-Oil. Nava a suferit avarii și nu va putea efectua cursa planificată. Este deja al doilea incident de acest gen din această lună cu un petrolier care transporta ulei vegetal din Moldova. Astfel de incidente creează riscul unor întârzieri în livrări și cheltuieli suplimentare pentru exportatori.

Sectorul uleiurilor și grăsimilor din Moldova intră în această criză după o redresare semnificativă. În sezonul de comercializare 2025/26, țara a exportat aproape 92 mii de tone de ulei de floarea-soarelui în valoare de 2,07 miliarde de lei, față de 19,2 mii de tone în anul precedent. Volumul principal a fost asigurat de două întreprinderi ale grupului Trans-Oil: Danube Oil Company din Giurgiulești – 36,5 mii de tone și Floarea Soarelui din Bălți – 33,6 mii de tone. Împreună, acestea au reprezentat aproximativ 76% din totalul exporturilor moldovenești de ulei. În același timp, în cele mai bune sezoane de la începutul deceniului, exporturile ajungeau la 172–211 mii de tone.

Cu toate acestea, Moldova exportă volume mult mai mari nu sub formă de ulei, ci sub formă de semințe de floarea-soarelui. Conform datelor statisticii comerciale internaționale UN Comtrade, în anul calendaristic 2025 țara a exportat 661,7 mii de tone de semințe în valoare de 431,7 milioane de dolari. Principalii cumpărători au fost Turcia – 344 mii de tone și România – 210,3 mii de tone. Pentru comparație, exportul de ulei brut de floarea-soarelui și de șofrănel, care nu a fost încă rafinat, a totalizat 62,9 mii de tone, în valoare de 81,9 milioane de dolari.

Astfel, o parte semnificativă din floarea-soarelui cultivată în Moldova părăsește țara fără a fi transformată în ulei. Odată cu materia primă, pleacă în străinătate și valoarea adăugată potențială pe care întreprinderile locale ar putea-o genera prin producția de ulei și turte. Cu toate acestea, prelucrarea pe plan intern este justificată din punct de vedere economic numai cu condiția ca valoarea produsului finit să acopere costurile de achiziție a materiei prime, de producție și de logistică.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 nivelul de autosuficiență al Moldovei în ceea ce privește semințele de floarea-soarelui a atins 261%. Aceasta înseamnă că producția a depășit semnificativ consumul intern de materii prime, dar nu indică un surplus similar de ulei rafinat și ambalat.

Moldova dispune de capacități semnificative de prelucrare. Conform informațiilor furnizate de Trans-Oil, cele două întreprinderi ale grupului sunt capabile să prelucreze, în total, până la 620 mii tone de semințe oleaginoase pe an, producând până la 230 mii tone de ulei și 200 mii tone de turte. Cu toate acestea, aceste cifre reflectă capacitățile nominale ale întreprinderilor, nu producția efectivă sau rezervele de producție disponibile. Gradul de utilizare a capacităților fabricilor depinde de disponibilitatea materiei prime, de costul prelucrării, de cerere și de contractele în vigoare.

În ciuda exporturilor pe scară largă de floarea-soarelui din producția proprie, întreprinderile moldovenești achiziționează semințe din străinătate. O parte din creșterea producției de ulei în sezonul 2025/26 a fost asigurată de prelucrarea materiei prime importate, inclusiv a celei provenite din Argentina. În prima jumătate a anului 2026, au ajuns în Moldova pe cale maritimă aproximativ 58 mii de tone de floarea-soarelui importată. Astfel, exportul de materii prime naționale și importul acestora în vederea prelucrării coexistă. Acest lucru se poate explica prin diferențele dintre prețurile de achiziție, termenele de livrare și condițiile comerciale.

Însă nici măcar creșterea volumului de prelucrare a semințelor nu rezolvă automat problema aprovizionării pieței interne. O parte semnificativă a exporturilor moldovenești o reprezintă uleiul brut (nerafinat), în timp ce comerțul cu amănuntul are nevoie de produse alimentare finite, inclusiv rafinate și ambalate.

Conform datelor statistice privind comerțul internațional, în 2025, Moldova a importat 14,4 mii de tone de ulei de floarea-soarelui și de șofrănel, excluzând uleiul brut, din care 13,2 mii de tone, adică 91,6%, au provenit din Ucraina. Acest lucru demonstrează dependența ridicată a importurilor de ulei prelucrat de furnizorii ucraineni. Cu toate acestea, pe baza acestor date nu se poate determina ponderea producției ucrainene în consumul intern total: pentru aceasta sunt necesare informații privind vânzările de ulei produs în Moldova și eventualele reexporturi.

Dependența de livrările din Ucraina se menține și în noul sezon de comercializare. În perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a importat 5,6 mii de tone de ulei de floarea-soarelui, din care aproximativ 82%, adică 4,6 mii de tone, au provenit din Ucraina. În același timp, țara a exportat 32,8 mii de tone de ulei – cu 77% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Importurile au crescut cu 26%. Exporturile au depășit importurile de aproape șase ori, dar acest lucru nu elimină dependența anumitor segmente ale pieței interne de produsele finite din străinătate.

Dacă întreprinderile ucrainene își vor relua rapid activitatea, consecințele pentru consumatorii moldoveni ar putea fi limitate. În cazul unor întreruperi prelungite, importatorii vor fi nevoiți să caute furnizori alternativi, în primul rând în România și în alte țări europene. O parte din cerere ar putea fi acoperită și de producătorii moldoveni, însă pentru aceasta sunt necesare capacități adecvate de rafinare și ambalare, precum și interesul economic al întreprinderilor de a aproviziona piața internă.

În acest context, interesele procesatorilor și ale fermierilor pot diverge. Creșterea prețurilor mondiale la ulei poate spori rentabilitatea prelucrării, dar nu va duce neapărat la o creștere a prețului semințelor. Oprirea fabricilor ucrainene reduce cererea de floarea-soarelui în Ucraina și poate spori oferta de materie primă pe piețele învecinate.

La începutul lunii noiembrie, prețurile de achiziție ale semințelor de floarea-soarelui în nordul Moldovei ajungeau la 9 lei pe kilogram, însă ulterior, potrivit informațiilor furnizate de participanții la piață, au scăzut la 8,7 lei. În același timp, dinamica variază de la o regiune la alta: Ministerul Agriculturii a estimat prețul mediu la 11 noiembrie la 8,75 lei pe kilogram, cu o variație între 8,2 și 9,3 lei.

Dacă materia primă din Ucraina se va ieftini și va începe să ajungă mai intens în Moldova, procesatorii vor putea reduce cheltuielile de achiziție. Însă pentru producătorii agricoli locali, acest lucru înseamnă o intensificare a concurenței și riscul scăderii veniturilor. O situație similară a fost deja observată în sezonul 2022/23, când livrările semnificative de floarea-soarelui ucrainean au fost însoțite de o scădere a prețurilor de achiziție în Moldova.

În lunile următoare, un deficit pe scară largă de ulei de floarea-soarelui în Moldova pare puțin probabil. Țara dispune de propria bază de materii prime, de întreprinderi de prelucrare și de posibilitatea unor importuri alternative. În cazul unei crize prelungite, sunt posibile întreruperi în aprovizionarea cu anumite mărci ucrainene și reducerea sortimentului. Amploarea consecințelor va depinde de durata opririi activității întreprinderilor ucrainene și de disponibilitatea stocurilor.

Principalul risc pentru Moldova nu constă în faptul că țara va rămâne fără ulei de floarea-soarelui, ci în faptul că, deși dispune de materii prime proprii și de o industrie de prelucrare, consumatorii vor fi nevoiți să plătească pentru produsele finite la prețuri determinate de criza de pe piețele externe. Și cu cât întreprinderile ucrainene vor rămâne mai mult timp inactive, cu atât este mai probabil ca acest lucru să se reflecte pe rafturile magazinelor din Moldova. // 17.11.2026 – InfoMarket.