Agricultorii solicită Guvernului să accelereze plata subvențiilor pentru anii 2024-2025, a căror valoare este estimată de reprezentanții sectorului la aproape 2 miliarde de lei. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru. Amploarea problemei este comparabilă cu valoarea anuală a sprijinului de stat: în 2025, producătorilor agricoli li s-au plătit 1,87 miliarde de lei, iar fondul de subvenționare pentru 2026 se ridică la aproximativ 2,3 miliarde de lei.

Conform estimărilor asociației "Moldova Fruct", este vorba despre 1,94 miliarde de lei pentru 6.345 de cereri. Totuși, acest lucru nu înseamnă că întreaga sumă reprezintă o datorie confirmată a statului: o parte din cereri ar putea fi încă în curs de examinare, iar în cazul plăților aprobate, termenele de transfer al fondurilor ar putea să nu fi expirat încă.

Această problemă nu a apărut acum. Încă din februarie 2026, Ministerul Agriculturii a comunicat că, la sfârșitul anului 2024, erau depuse 3.130 de cereri de subvenții post-investiționale în valoare de 1,7 miliarde de lei. Dintre acestea, până la acel moment au fost onorate 2.200 de cereri în valoare de 886 de milioane de lei, restul fiind încă în curs de examinare. Atunci se preconiza finalizarea plăților până la sfârșitul lunii iunie. Cât șine de cererile din 2025, ministerul indica atunci 1,4 miliarde de lei subvenții post-investiționale și încă 555 de milioane de lei plăți suplimentare.

Particularitatea subvenționării post-investiționale constă în faptul că fermierul investește mai întâi fonduri proprii sau împrumutate în tehnică, echipamente, construcții și modernizarea exploatației, iar apoi primește o compensație pentru o parte din cheltuieli. În cazul întârzierii plăților, banii rămân blocați în proiect, în timp ce creditele bancare trebuie rambursate indiferent de termenele de primire a sprijinului de stat. Acest lucru sporește necesitatea de capital circulant și limitează posibilitățile unor noi investiții.

Această situație este deosebit de sensibilă pentru gospodăriile agricole mici. Conform datelor Ministerului Agriculturii, în 2025, microfermele au reprezentat 66% din cereri și 43% din sprijinul alocat, iar fermele mici – încă 21% din cereri și aproximativ 29% din fonduri. Împreună cu exploatațiile medii, acestea reprezentau peste 96% din cereri. Pentru micii producători, întârzierile pot fi deosebit de grave din cauza rezervelor financiare limitate.

La începutul lunii octombrie, Ministerul Agriculturii și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) au anunțat redistribuirea fondurilor neutilizate, ceea ce ar trebui să permită reluarea plăților suplimentare pentru aproximativ 3.700 de cereri din 2025. În săptămâna 5-9 octombrie, AIPA a autorizat 220,33 milioane de lei, dintre care 193,69 milioane de lei sunt destinate plăților suplimentare pentru 1.400 de cereri din anul trecut. Cu toate acestea, autorizarea nu înseamnă transferul efectiv al banilor.

În același timp, Moldova a demarat punerea în aplicare a Programului strategic de politică agricolă pentru perioada 2026-2030. Începând cu 1 octombrie, s-a deschis procedura de depunere a cererilor pentru primele direcții de acțiune, inclusiv sprijinul acordat tinerilor fermieri și gospodăriilor familiale mici. În același timp, din fondul de sprijin de 2,3 miliarde de lei prevăzut pentru anul curent, aproximativ 628,8 milioane de lei sunt legate de Planul de creștere al Moldovei și au o destinație specifică.

Se pune problema consecvenței financiare a politicii de stat. Guvernul lansează noi programe de stimulare a investițiilor, deși calculele privind programele anterioare nu au fost încă finalizate. În același timp, în 2025, AIPA a absorbit integral suma de 1,871 miliarde de lei prevăzută în buget. Însă execuția bugetului anual la 100% nu înseamnă că toate cererile din perioadele anterioare au fost satisfăcute.

Pentru mediul de afaceri, nu doar valoarea sprijinului de stat are o importanță fundamentală, ci și previzibilitatea obținerii acestuia. Agricultorul își planifică investițiile pe baza condițiilor programului și a termenelor preconizate de compensare. Dacă aceste termene sunt amânate în mod constant, subvenționarea încetează să mai fie un element de încredere al planificării financiare.

O soluție ar putea fi un calendar public al plăților, defalcat pe ani, mecanisme de sprijin și etape de examinare a cererilor. Acest lucru ar permite determinarea volumului real al obligațiilor statului și ar oferi producătorilor agricoli termene clare pentru primirea fondurilor. // 13.10.2026 - InfoMarket.