PIB-ul Moldovei ar fi crescut cu 51% - de la 16,8 miliarde la 25,3 miliarde de euro, dacă sectoarele economice ale țării noastre ar fi atins nivelul minim de productivitate al UE
Acestea sunt rezultatele modelării prezentate în cadrul reuniunii consultative organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, dedicată prezentării rezultatelor preliminare ale studiului și a foii de parcurs pentru accelerarea creșterii economice prin creșterea productivității și consolidarea competitivității. Documentul a fost elaborat cu sprijinul Danish Industries prin intermediul Confederației Naționale a Angajatorilor și al altor parteneri internaționali. Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Ion Lupan, a subliniat importanța acestui studiu analitic pentru elaborarea unei politici economice eficiente și orientate spre rezultate. El a menționat că scopul studiului este de a înțelege mai bine starea economiei Moldovei din punct de vedere al productivității și competitivității și, mai ales, ce se poate face concret pentru a accelera creșterea economică în următorii ani. Pe baza acestei analize, se intenționează elaborarea unei foi de parcurs cu acțiuni clare pe sectoare, acțiuni care vor reduce decalajul față de UE, vor crește productivitatea și vor crea condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor. „Prezentăm rezultatele preliminare ale studiului, dar este la fel de important să le verificăm în mod exhaustiv. Suntem deschiși la observații, sugestii și completări, deoarece numai printr-un dialog viu și sincer vom putea ajunge la un document final care să corespundă realităților economice și să ne ajute să întreprindem pași concreți către o economie mai competitivă, apropiată de standardele europene”, a spus el. În cadrul prezentării, experții secretariatului au analizat structura valorii adăugate în economie și nivelurile actuale de productivitate pe sectoare, comparând indicatorii Moldovei cu indicatorii minimi și medii ai Uniunii Europene. Datele arată că, în ciuda diversificării economiei, majoritatea sectoarelor funcționează cu un nivel de productivitate sub nivelul minim al UE, ceea ce limitează ritmul de creștere economică. În același timp, în prezentare au fost evidențiate oportunități clare de convergență în domenii precum industria prelucrătoare, comerțul, energia, agricultura, tehnologia informației și serviciile cu valoare adăugată ridicată. Conform rezultatelor modelării prezentate, dacă sectoarele economice ar atinge nivelul minim de productivitate al UE în 2024, PIB-ul nominal al Moldovei ar putea crește de la 16,8 miliarde la 25,3 miliarde de euro (+51%). În studiu, sectoarele economice au fost evaluate pe baza a 8 criterii: ponderea în PIB, decalajul de productivitate față de media UE, potențialul de export, substituirea importurilor, oportunitățile în cadrul Planului de creștere al UE, perspectivele pe piețele mondiale, experiența transformării în țările UE și avantajele comparative ale Moldovei. Pe baza acestor criterii, au fost selectate 8 sectoare: industria prelucrătoare, tehnologia informației și comunicațiile, agricultura, activitățile profesionale și tehnice, transportul și depozitarea, serviciile administrative/externalizarea proceselor de afaceri, construcțiile și energia. Pe baza sectoarelor economice selectate, au fost identificate acțiunile prioritare și a fost elaborată o foaie de parcurs. Documentul nu înlocuiește documentele programatice existente, ci se referă la acțiuni mai puțin mediatizate, prioritare în contextul punerii în aplicare a Planului de creștere (Programul de reforme convenit cu UE), care pot fi realizate pe termen mediu ( ) și care pot avea un impact cumulativ semnificativ asupra PIB-ului. Participanților le-a fost prezentat proiectul de foaie de parcurs pentru perioada 2026-2030, care propune 9 direcții principale de intervenție: reglementare eficientă, facilități fiscale, acces la forța de muncă, acces la finanțare, infrastructură de investiții, infrastructură de calitate, simplificarea procedurilor de export, achiziții publice eficiente și creșterea competitivității pe piața internă. După cum s-a menționat, pe lângă decalajul de productivitate, în Moldova există un decalaj semnificativ în ceea ce privește nivelul de ocupare a forței de muncă. În UE, ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani este de 71%, în timp ce în Moldova este de doar 52%. Decalajul este de aproximativ 290 000 de persoane. Prezentarea a inclus, de asemenea, modelarea creșterii PIB-ului până în 2030, în funcție de reducerea decalajului în materie de ocupare a forței de muncă față de UE și de apropierea indicatorilor de productivitate de nivelurile europene. Aceste scenarii arată că, combinând creșterea productivității cu creșterea ocupării forței de muncă, Moldova poate obține o creștere economică semnificativă în următorii ani. La sesiunea consultativă au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, ai instituțiilor publice și ai partenerilor internaționali, care au prezentat observațiile și recomandările lor cu privire la rezultatele preliminare și direcțiile de intervenție propuse. Feedback-ul colectat va fi luat în considerare la elaborarea versiunii finale a studiului și a foii de parcurs. Ulterior, Ministerul Economiei și Digitalizării, în colaborare cu Consiliul Economic, va coordona și monitoriza implementarea măsurilor. //25.02.2026 – InfoMarket.
