Medicamentele ieftine dispar: de ce controlul prețurilor nu garantează accesibilitatea

Piața farmaceutică din Moldova înregistrează o creștere a cifrei de afaceri, dar, în același timp, suferă o reducere a sortimentului. În 2025, vânzările de medicamente în farmacii au atins 5,4 miliarde de lei – cu 25% mai mult decât în 2021, în condițiile în care numărul de ambalaje vândute a rămas practic neschimbat. În aceeași perioadă, 1 553 de medicamente au dispărut de pe piață, iar 845 au apărut. Cumpărătorul cheltuiește mai mulți bani la farmacie, dar alege dintr-un număr mai mic de produse. Cel mai rapid dispar medicamentele ieftine, accesibilitatea cărora trebuie să fie reglementată de stat.

În acest context, Ministerul Sănătății a prezentat un plan de reformă treptată a pieței farmaceutice, menit să readucă medicamentele accesibile și să reducă cheltuielile cu medicamentele. Primele schimbări au început deja cu simplificarea procedurilor de înregistrare, însă noile reguli de stabilire a prețurilor urmează să fie discutate și aprobate.

Conform datelor Ministerului Sănătății și ale Agenției Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, reducerea netă a sortimentului în perioada 2021-2025 a fost de 708 de poziții, adică aproximativ 16,5% din cele 4 300 de produse disponibile la începutul perioadei. Este vorba despre anumite denumiri cu o anumită doză și ambalaj: dispariția unei poziții nu înseamnă întotdeauna pierderea posibilității de tratament, dar poate reduce alegerea și concurența.

Medicamentele cu prețul de vânzare al producătorului de până la 30 de lei reprezintă aproximativ 59% din reducerea netă totală a sortimentului. Din acest segment au dispărut 574 de produse, au apărut 155; pierderea a fost de 419 de poziții. Medicamentele ieftine eliberate pe bază de rețetă care au rămas au înregistrat o creștere a prețului cu 11%, iar cele eliberate fără rețetă – cu 18%. Pragul de 30 de lei se referă la prețul producătorului, nu la prețul produsului în farmacie.

Reducerea a afectat și medicamentele de bază. Din farmacii au dispărut 640 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 130 de medicamente eliberate fără rețetă din această categorie. Pentru 56 de substanțe active esențiale, disponibile în 2021, până în 2025 nu a mai rămas niciun produs în segmentul farmaceutic sau în sistemul de compensare. Majoritatea acestor substanțe erau utilizate în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente moderne. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate utilizării ambulatorii au dispărut fără a exista o alternativă din aceeași grupă terapeutică. În aceste cazuri, este vorba deja de accesibilitatea tratamentului necesar.

În perioada analizată, cheltuielile cu medicamentele eliberate pe bază de rețetă au crescut cu 33,6%, vânzările pe ambalaj cu 6,3%, iar prețurile medicamentelor identice cu 2,1%. Această discrepanță se datorează, printre altele, schimbării structurii achizițiilor: cheltuielile totale depind de tipul de medicamente achiziționate.

În segmentul medicamentelor fără rețetă, cetățenii au cheltuit cu 11,4% mai mult, deși au cumpărat cu 9,3% mai puține produse. Prețurile medicamentelor identice au crescut cu 12,5%, iar cele ale principalelor medicamente fără rețetă – cu 15,3%. Prețul mediu al unei cutii vândute a crescut de la 43,5 la 53,47 lei – cu aproape 23%, reflectând atât creșterea prețurilor, cât și schimbarea structurii vânzărilor. Aceste date indică o creștere a cheltuielilor în contextul unei scăderi a achizițiilor.

Ministerul Sănătății leagă dispariția medicamentelor ieftine de sistemul eșalonat al marjelor comerciale. Chiar și o marjă procentuală relativ ridicată aplicată unui ambalaj ieftin poate genera prea puțini bani pentru a acoperi costurile de livrare, depozitare și eliberare. Pe o piață mică, costurile de gestionare a unui medicament se împart pe un număr limitat de ambalaje, iar reaprobarea anuală a prețului adaugă o sarcină administrativă suplimentară. Dacă livrarea nu mai este rentabilă, prețul stabilit de stat rămâne accesibil doar în mod formal.

Reglementarea nu este singurul motiv pentru care medicamentele se retrag de pe piață. În analiză sunt menționate, de asemenea, inflația, cursul de schimb valutar și deciziile comerciale ale producătorilor. Cu toate acestea, statul poate modifica direct regulile de stabilire a prețurilor și procedurile administrative.

În analiza prezentată, marja comercială efectivă a fost estimată, în medie, la aproximativ 10%, în condițiile în care limita maximă permisă este de 26%, iar rentabilitatea netă a farmaciilor independente nu a depășit 0,9%.

Reforma actuală presupune modificarea mecanismului de aprobare a prețurilor de vânzare ale producătorilor, ținând cont de prețurile din țările comparabile din regiune. În paralel, se pregătesc actualizarea Listei naționale a medicamentelor esențiale și a normelor privind importul medicamentelor neînregistrate, în cazul în care medicamentul necesar nu este disponibil pe piața moldovenească.

Ulterior, se preconizează revizuirea sistemului de stabilire a prețurilor cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv liberalizarea treptată a prețurilor la medicamentele eliberate fără rețetă. Până la finalizarea reformei, prețurile rămân reglementate, iar medicamentele esențiale și cele rambursabile trebuie să rămână sub controlul deplin al statului.

Ordinea în care se produc aceste schimbări este importantă. Reducerea barierelor administrative poate facilita intrarea pe piață a unor noi furnizori. Dacă restricțiile de preț vor fi relaxate înainte de apariția unei oferte suplimentare, prețurile ar putea crește mai repede decât ar putea concurența să le țină sub control. Ministerul Sănătății avertizează, de asemenea, asupra riscului unei liberalizări bruște pe o piață mică, dependentă de importuri.

Economiile anunțate ca urmare a reformei se ridică la până la 375 de milioane de lei pe an, dar această cifră rămâne, deocamdată, o estimare a experților bazată pe proiectele inițiale. Aproximativ 199 de milioane de lei sunt legate de noile reguli, iar restul sumei — de evoluția prețurilor din țările utilizate pentru comparație. Din aceste 199 de milioane, aproximativ 159 de milioane se referă la achizițiile cetățenilor din farmacii, iar 40 de milioane – la medicamentele rambursabile, unde efectul se împarte între fondurile de asigurări de sănătate și coplățile pacienților. Se menționează separat o posibilă economie suplimentară a spitalelor de 20–40 de milioane de lei pe an.

Reforma prezintă o contradicție internă: reintroducerea medicamentelor ieftine necesită ca aprovizionarea cu acestea să fie rentabilă, iar reducerea cheltuielilor cumpărătorilor – scăderea costurilor, intensificarea concurenței sau redistribuirea veniturilor în cadrul lanțului de aprovizionare. O singură modificare a prețului maxim nu garantează ambele rezultate.

Ministerul Sănătății estimează că va opri reducerea sortimentului încă din primul an de aplicare a noilor reguli și va reintroduce șapte substanțe active esențiale care au dispărut, destinate utilizării ambulatorii. Pentru cumpărător, accesibilitatea se bazează pe două condiții: medicamentul trebuie să fie disponibil în vânzare, iar prețul său trebuie să rămână accesibil. //30.10.2026 - InfoMarket.