Materialele sectiunii

Tainele pieței valutare moldovenești - 2017

Tainele pieței valutare moldovenești - 2017

Comentariu al agenției InfoMarket

De la începutul anului, leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul SUA cu 12,5%. Moneda națională a început anul de la cota maximă de 20,1866 lei pentru $1, în septembrie, aceasta s-a consolidat sub limita de 17,7 lei.

Se poate crea impresia că Banca Națională întărește leul, de parcă ar încerca să mențină cursul leului față de euro în coridorul de 21 lei pentru 1 euro (plus-minus 0,5 puncte). Graficele doar arată o stabilitate relativă a cursului euro de la începutul anului. Dar nu este așa. Nu o dată a fost menționat că BNM stabilește cotările doar pentru dolarul SUA (față de celelalte valute (inclusiv euro), cotările sunt stabilite prin cross-curs, zilnic, conform situației de la ora 14.00). Din ianuarie 2017, leul și-a început calea spre apreciere și până în mai s-a întărit față de ambele valute. Dar din mai, pe piețele internaționale, dolarul SUA a început să slăbească vizibil și căile celor două valute ”s-au despărțit”: în ianuarie, raportul dintre perechea Euro-Dolar a fost de 1,05; iar către luna septembrie, diferența a ajuns la 1,20. Adică euro s-a întărit față de dolar cu 14,3%.

Astfel, ținând cont de specificul stabilirii cursului din Moldova, Banca Națională nu influențează direct cursul euro, iar în cazul devalorizării dolarului (în lume), se întărește leul moldovenesc. Dar există motive să credem că și cursul leului față de dolar nu este foarte echitabil.

Din acest grafic se vede bine cum BNM parcă ”menține” cursul euro în coridorul 21 (+/- 0,5), în timpul aprecierii leului față de dolarul SUA, în ultimele 12 luni (prin punctul evidențiat este indicat începutul anului 2017 și anume data de 7 ianuarie).

Dinamica evoluției cursului valutar MDL vs. EURO în comparație cu MDL vs. USD
(septembrie 2016 – septembrie 2017)


Dar pentru aprecierea monedei naționale este necesară creșterea intrărilor de valută în țară. În Moldova sunt două surse principale de intrare a valutei: de la persoanele fizice și de la exporturi. Mai sunt și granturi numeroase, dar și investițiilor străine directe. Dar, în primul rând, ponderea lor nu este stabilă, iar în al doilea rând – acestea sunt insuficiente pentru a influența piața.

În cazul intrărilor de valută de la persoanele fizice, anul 2017 își îmbunătățește indicatorii în comparație cu 2016, doar că se apropie de nivelul din 2015.

Dinamica intrărilor de valută de la persoane fizice (în mln USD) pentru 7 luni din 2015, 2016, 2017


În total, în 7 luni din 2017, în țară au ajuns de la persoane fizice $656 mln (în 7 luni 2016 – $600 mln; за 7 luni 2015 – $662 mln). Adică, nu putem vorbi, din păcate, despre faptul că persoanele fizice trimit din străinătate un volum mai mare de valută, care să poată influența cursul leului

Există o creștere a fluxului de valută în Moldova din partea altei surse – exportului. Volumul exporturilor moldovenești a crescut în ianuarie-iulie 2017 cu 13,9% față de perioada similară din 2016 și a ajuns la $1 mlrd 219,9 mln. Dar exporturile au crescut și anul trecut. În total, în 2016, acesta s-a majorat cu 4% față de anul precedent, ajungând la $2 mlrd 045,3 mln. Dar anul trecut nu s-a observat o apreciere a leului.

Revenind la datele pentru 7 luni din 2017 vom menționa că în termeni reali, intrările de valută de la export, ținând cont de volumul total, au crescut cu numai $149 mln. Anume cu această sumă au crescut intrările de valută din operațiunile date, în 7 luni din acest an, comparativ cu perioada similară din anul trecut. Exercită vreo presiune această intrare de valută asupra pieței valutare?... E puțin probabil să fie în măsura în care s-a apreciat leul.

După ce rezervele valutare ale Băncii Naționale ”s-au subțiat” în 2014-2015, regulatorul a recurs la măsuri pentru restabilirea acestora. Până la nivelul record de $2,82 mlrd a rămas ”o aruncătură de băț” – în septembrie 2017, BNM a trecut deja de nivelul de $2,54 mlrd

Nu o dată a fost abordat subiectul pentru ce Banca Națională are nevoie de rezerve valutare umflate. Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt chiar categorice: BNM nu trebuie să se implice în intervențiile valutare pe piața internă, lăsând-o în ”zbor liber”. Dar Moldova este o țară mică și cumpărările sau vânzările unitare mari de valută pot crea fluctuații temporare ale cursului, iar BNM are dreptul să nu le admită. Se pare, totuși, că instituția a dat de gustul cumpărării de valută pentru rezerve. Mărimea acestora, conform recomandărilor FMI, trebuie să acopere 4 luni de importuri. Dar Banca Națională demult a ”supra îndeplinit” acest plan: în prezent, rezervele (2,54 mlrd) acoperă aproape 6 luni de importuri ($2,58 mlrd).

Rezervele valutare sunt completate din diferite surse: cumpărare directă a valutei pe piață, diferența de curs dintre valute, veniturile din plasarea rezervelor, liniilor de creditare, reevaluarea portofoliului investițional, etc. Surse de bază sunt două: cumpărarea de valută și reevaluarea cursului.

Portofoliul rezervelor valutare ale BNM, conform situației din inie 2017, este format din: dolari SUA - 65%, lire sterline - 20%, euro - 10%, alte valute - 5%. Iar calculele finale ale mărimii rezervelor se fac în dolari SUA.

La începutul anului 2017, rezervele erau de $2,205 mlrd, inclusiv: dolari SUA – 1,43 mlrd; lire (echivalentul sumei USD) – 0,44 mlrd;  euro (echivalentul sumei USD) – 0,22 mlrd; alte valute – 0,11 mlrd

În 7 luni, lira s-a scumpit față de dolar cu 7,3%; euro față de dolar – cu 14,3%. Doar aceste două valute au majorat rezervele calculate ale Băncii Naționale în 7 luni și numai din diferența dinamicii de curs cu $0,06 mlrd (câte $0,03 mlrd fiecare). Ponderea creșterii rezervelor din contul diferenței de curs a altor valute (cu excepția dolarului) este nesemnificativă în indicele total al creșterii rezervelor valutare în 7 luni - $0,331 mlrd (cu 15%). Și acest lucru se datorează, în special, cumpărării de către BNM a valutei de pe piața internă. La data de 8 septembrie 2017, mărimea rezervelor era de $2,537 mlrd

Dinamica rezervelor valutare în perioada 2006 – septembrie 2017

Aceste calcule au fost prezentate cu singurul scop de a arăta că Banca Națională completează rezervele valutare în special din contul intervențiilor pe piața internă, adică de cumpărare a valutei.

În graficul de mai jos poate fi clar urmărită întreaga istorie a pieței valutare a Moldovei din ultimii cinci ani.

- În 2012-2013 BNM a început să ”încălzească” piața (și inflația),cumpărând valută.

- În 2014, după ce ”a încălzit” prea tare piața, BNM a fost nevoit deja să mențină cursul (și inflația).

- În 2015 (la începutul anului), BNM vindea valuta, acoperind pierderile legate de retragerea din țară a ”miliardului”. Ulterior, în același an, BNM ”s-a dat la fund”, fără să participe la intervenții valutare, fapt care doar a stimulat devalorizarea leului.

- În 2016, BNM a început să cumpere valută de pe piață, completând rezervele și continuă să o facă în 2017.

Intervențiile valutare ale BNM (ianuarie 2012 – august 2017)

Intervențiile BNM pe piața valutară pe ani (2013 - 8 luni din 2017)


Începând cu primăvara anului 2017, când a apărut tendința de apreciere a leului moldovenesc, BNM a început să-și justifice acțiunile prin existența pe piața a unei oferte fără precedent de valută, motiv pentru care este nevoită să cumpere valută, ca să nu admită fluctuații bruște ale cursului. Dar față de dolarul SUA (de care acum este ancorat cursul) acest lucru nu prea se vede.

Dinamica cursului valutar MDL vs USD (septembrie 2016 – septembrie 2017)


 

Se pare că lipsa fluctuațiilor bruște ale cursului leului preocupă BNM mai mult în perechea MDL-EUR. Anume din acest motiv există opinia că BNM totuși ”se ancorează” pe stabilitatea relativă a leului față de euro, pentru că majoritatea populației din țară este orientată mai mult spre valuta europeană, care în țara noastră creează iluzia de stabilitate a pieței valutare. Așa cum a fost menționat mai sus, fluctuațiile cursului MDL-EUR sunt menținute în acest an în coridorul 20,3-22,3 lei pentru 1 euro.

Dinamica cursului valutar MDL vs EUR (septembrie 2016 – septembrie 2017)


Pe acest fond, de mai multe ori au apărut informații că BNM examinează posibilitatea de schimbare a cotărilor leului față de alte valute mondiale. Dacă în prezent este cotată doar perechea MDL-USD, iar celelalte valute sunt cotate prin cross-curs, este posibil ca BNM, după exemplul altor țări, să formez coșul din două valute care vor influența cursul oficial final și astfel de cursuri pot fi considerate mai echitabile. În prezent, Euro este în zbor liber și BNM nu urmărește devierile acesteia, iar în coșul bivalent acest lucru poate fi evitat, dar și se poate de influențat cursurile ambelor valute, în funcție de situația de pe piață.

Acum este evident că BNM se simte liberă pe piața valutară și joacă după propriile reguli. Are și toate atribuțiile pentru aceasta, dar și posibilitățile. În baza exemplelor surselor de intrare a valutei în țară – de la persoane fizice și de la export, putem spune că acestea nu sunt atât de mari ca intrările de valută să exercite presiuni asupra leului. De unde se ia atunci valuta: investițiile străine directe? Granturile? Surse suplimentare sau secrete?

Să vorbim deschis: în 7 luni, de la persoane fizice, în țară au intrat $656 mln; de la export – $1220 mln. BNM a cumpărat de pe piață $330 mln, ceea ce reprezintă 17,5% din cele două sume. Dar în țară crește și importul și, respectiv, cererea de valută din partea agenților economici nu scade.

Importurile au crescut, în ianuarie-iulie 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, cu 18,1% și au însumat $2 mlrd 578,3 mln. Adică există cerere de valută din partea importatorilor și această cerere depășește considerabil intrările de valută în țară.

Și ajungem să constatăm că Moldova este o țară a misterelor care se ghidează după propriile reguli și legi. Acest lucru poate fi ilustrat perfect cu un scurt dialog din filmul Shakespeare in Love:

— So what do we do?
— Nothing. Strangely enough, it all turns out well.
— How?!
— I don't know. It's a mystery. 

— Ce să facem?
— Nimic. Oricât ar fi de straniu, totul va fi bine.
— Cum?!
— Nu știu. E un mister. 

Rămâne un mister și cum, după ce a cumpărat în decurs de 8 luni $330 mln în rezerve valutare BNM nu doar că nu devalorizează leul, dar chiar îl întărește. Asta deși pe piață ar trebui să ajungă în jur de 6 mlrd de lei, suplimentar la suma anunțată la începutul anului de 7 mlrd lei exces de lichiditate. Excesul de lichiditate duce la inflație. Anume de acest indicator este responsabilă BNM în primul rând. Și acest subiect este un motiv pentru altă discuție.

Începutul toamnei a fost marcat de consolidarea pozițiilor leului, la fel, de fapt, cum nici pe piețele internaționale în cazul perechii euro-dolar nu se observă, deocamdată, salturi într-o parte sau alta. Pe acest fond, o să ne permitem să facem o prognoză: în următoarele luni, nu este cazul să ne așteptăm la vreo schimbare pe piața valutară moldovenească. Dar propriile ajustări pot fi făcute (în ceea ce ține de devalorizare) de începutul sezonului de încălzire și creșterea cererii pentru resursele energetice de import. Poate vor fi micșorate și prețurile pentru resursele energetice de pe piața internă? Doar produsele petroliere și gazele naturale sunt plătite de Moldova furnizorilor externi în dolari SUA. Dar acest lucru nu este chiar evident, pentru că, în pofida aprecierii leului față de dolar, prețurile produselor petroliere nu se reduc. La fel, nu se reduc nici prețurile pentru produsele de import care, în primul rând, sunt legate de dolarul SUA…

Rămâne actuală o altă întrebare: Cui îi este convenabilă aprecierea în continuare a leului? Și mediul de afaceri, și persoanele fizice s-au obișnuit cu o anumită ”stabilizare”. Și dacă businessul, în mare parte, mai are idee despre fluctuații ale cursului de schimb, atunci, pentru persoane fizice, este important să vadă pe panoul caselor de schimb valutar un curs relativ stabil, în primul rând – al leului față de euro. (Cei care au dolari SUA demult sunt în ”transă” din cauza pierderilor pe care le suportă). Tangențial, putem spune că BNM, pe lângă altele, soluționează și problema neadmiterii de panică pe piața de numerar – liniștește persoanele fizice la capitolul ”stabilității leului față de euro”. Ce se întâmplă, de fapt, pe piața valutară când aceasta este pe deplin administrată de guvernator rămâne un mister de nedeslușit, ascuns bine în spatele ușilor blindate ale depozitelor Băncii Naționale.// 21.09.2017 – InfoMarket.

Noutați dupa tema