Evenimente și tendințe principale ale anului 2025
Comentariul Agenției InfoMarket
În anul 2025, complex, intens și foarte rapid, tehnica populară pe care o putem numi convențional „dar” – o modalitate de neutralizare a negativului prin schimbarea focalizării atenției – a fost utilizată pe scară largă. A fost dificil, dar interesant. Nu toți au reușit să realizeze ceea ce și-au propus, dar au făcut-o rapid. Prin excesul de accent pe latura factologică și discursul public convingător, autoritățile au încercat să prezinte ca succes unele realizări iluzorii, iar opoziția a încercat să prezinte ca eșecuri chiar și bazele solide ale proiectelor de dezvoltare. Agenția InfoMarket prezintă, conform tradiției, principalele evenimente și tendințe ale anului care se încheie.
Evenimentul central al anului 2025 – alegerile parlamentare. Un eveniment politic, dar care străbate ca un fir roșu toate direcțiile de dezvoltare ale țării. La fel ca în anul precedent, 2024, când au avut loc alegerile prezidențiale și referendumul, miza era vectorul european al Moldovei, adică toate proiectele, programele, reformele și planurile de dezvoltare. Și, deși, în ansamblu, aspirațiile proeuropene ale Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), de guvernământ, au reușit să se impună, campania electorală și rezultatele alegerilor au arătat cât de mare rămâne polarizarea societății din Moldova și cât de bine o exploatează actorii politici de diferite orientări. Parlamentul de legislatura a XII-a este format din șase fracțiuni, majoritatea parlamentară fiind deținută de PAS.
Moldova a primit aproape 290 de milioane de euro de la UE sub formă de finanțare preliminară a Planului de creștere economică, deoarece a îndeplinit patru indicatori de reformă (aceștia se referă la dezvoltarea piețelor deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și la măsuri de asigurare a securității energetice). În total, Planul de creștere economică, aprobat de Comisia Europeană în toamna anului 2024, prevede acordarea Moldovei a până la 1,9 miliarde de euro sub formă de granturi și credite. Acesta este cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE pentru țară. Banii vor fi acordați pe măsură ce Moldova va înregistra progrese în cadrul negocierilor. În perioada 2021-2025, UE a alocat Moldovei 1,2 miliarde de euro sub formă de granturi.
În 2025, Moldova nu a primit ultimele două tranșe de la Fondul Monetar Internațional – în total aproximativ 170 de milioane de dolari. Autoritățile susțin că acest lucru nu a afectat stabilitatea bugetară a țării și că, în cadrul misiunii consultative, experții FMI și-au exprimat intenția de a relua discuțiile cu autoritățile privind reluarea cooperării, inclusiv încheierea unui nou program. FMI a declarat că îndeplinirea de către autorități a obligațiilor rămase în domeniul politicii fiscale și al obligațiilor administrative, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea Parchetului Anticorupție, a fost amânată. Comunitatea de experți a criticat această atitudine calmă a autorităților, întrucât relațiile cu FMI sunt un semnal de încredere sau neîncredere față de autorități.
Creșterea economică a Moldovei rămâne sub potențial. PIB-ul Moldovei în ianuarie-septembrie 2025 a crescut în termeni reali cu 2% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar la sfârșitul anului 2025 se așteaptă o creștere de aproximativ 2,7%. Prognoza reflectă accelerarea creșterii economice pe fondul unei relativizări a stabilizării după pandemie și pe fondul războiului din Ucraina. Se presupune că principala contribuție la creșterea PIB-ului în 2025 va fi adusă de sectorul agricol, iar în sectorul agricol se așteaptă o creștere de aproximativ 15%. În sectorul construcțiilor se așteaptă o creștere de 8%, iar în industrie - de 3%. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu (de altfel, al treilea șef al instituției în 2025), a menționat că acest lucru confirmă ideile exprimate anterior cu privire la necesitatea reorientării economiei Moldovei de la consum la inovare și producție.
Moldova a primit pentru prima dată ratinguri de la trei agenții internaționale de rating de top. S&P Global Ratings a acordat un rating de credit BB-/B cu perspectivă stabilă, Moody's a acordat un rating B3 cu perspectivă stabilă, iar Fitch Ratings a menținut ratingul țării la B+ cu perspectivă stabilă. Și deși fiecare agenție indică riscurile de ajustare a ratingului, pentru reputația financiară a Moldovei acesta este un eveniment istoric.
Eșecuri în sistemul justiției și reformarea procuraturii. În 2025 a continuat evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor. Comisia de verificare a început verificarea a 185 de candidați, dintre care 65 au demisionat sau au refuzat să participe. În februarie, șefa Parchetului Anticorupție, Veronica Dragalin, și-a dat demisia, după ce s-a pronunțat împotriva creării unui parchet unic pentru combaterea corupției și a criminalității organizate și, în plus, a avut un conflict de opinii cu ministerul de profil și chiar cu șeful statului. A început și evaluarea externă a integrității financiare și etice a procurorilor, dar, din cauza temerilor legate de verificarea activelor, a urmat o val de demisii voluntare. Între timp, în decembrie, Comisia de la Veneția a criticat inițiativa autorităților de a fuziona cele două procuraturi. Plecare în masă a judecătorilor și procurorilor a dus la supraîncărcarea celor rămași și a provocat nemulțumirea mediului de afaceri din cauza încetinirii proceselor judiciare.
Proteste ale fermierilor, transportatorilor, pedagogilor, avocaților. Protestele din Moldova din 2025 au reflectat decalajul dintre stabilizarea macroeconomică și situația reală a sectoarelor de bază. Fermierii au ieșit la proteste din cauza creșterii costurilor combustibilului, energiei electrice și creditelor, a întârzierilor în acordarea subvențiilor și a presiunii importurilor. Transportatorii au protestat față de tarifele înghețate, în contextul creșterii bruște a costurilor de transport și al cerințelor Ministerului Infrastructurii de îmbunătățire a condițiilor de transportare, iar profesorii și cercetătorii au cerut creșteri salariale și indexarea veniturilor pe fondul inflației și al deficitului de personal. În vară, Legea privind avocatura, aprobată de Parlament, a provocat un protest masiv și pe termen nelimitat al Uniunii Avocaților. În final, președinta Maia Sandu nu a promulgat proiectul de lege și l-a întors pentru revizuire.
Procesul împotriva lui Plahotniuc a început, iar Șor a plecat... dar a promis că se va întoarce. La începutul lunii decembrie, politicianul fugar IlanȘor, condamnat în absență în cazul de fraudă bancară, a anunțat că își încheie „proiectele sociale” din Moldova. Principalul dușman al agendei proeuropene a Moldovei, aflat din 2019 în Rusia, a fost și principalul instrument vizibil de influențare a electoratului în mai multe regiuni ale Moldovei, în primul rând în Găgăuzia. Șor și zeci de susținători ai săi se află sub sancțiuni din partea UE, SUA și Marea Britanie, iar activele sale din Moldova au fost înghețate de autoritățile fiscale. Rețeaua sa, sub pretextul ajutorului umanitar și social, se ocupa cu mituirea alegătorilor, formând astfel un electorat loial. Evghenia Guțul, șefa autonomieigăgăuze, și Dmitri Constantinov, fost președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, precum și zeci de membri ai partidului lui Șor au fost condamnați la închisoare (în baza diferitelor articole din Codul Penal). Beneficiarii plăților bănești au fost „pedepsiți” cu amenzi și dosare penale. Activele lui Șor în Moldova, pe care le deține prin intermediul unor persoane afiliate, au fost înghețate. Este dificil de spus cum va acționa Șor în continuare, dacă va acționa, inclusiv în alegerile locale anticipate, care vor avea loc în 2026 și în alegerile locale generale din 2027. Mai puțin norocos a fost un alt personaj implicat în cazul furtului miliardului, fostul lider al Partidului Democrat, oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc. Acesta a fost extrădat din Grecia și este acum judecat.
Schimbarea actorilor pe piața gazelor naturale. De la 1 ianuarie 2025, în sectorul gazelor din Moldova au avut loc schimbări semnificative: „Gazprom” a încetat livrările directe de gaze în Transnistria din cauza restricționării tranzitului prin teritoriul Ucrainei, ceea ce a provocat o situație de criză în regiune. De altfel, transnistrenii întâmpină noul an 2026 din nou în situație de criză. În paralel, pe malul drept, în cadrul implementării obligațiilor din cel de-al treilea pachet energetic al UE privind separarea activităților de furnizare, transport și distribuție a gazelor, compania „Moldovagaz” a fost lipsită de licență, iar autoritatea de a furniza gaze consumatorilor a fost transferată pentru trei ani companiei de stat Energocom. În același timp, funcțiile de distribuție a gazelor naturale ale „Moldovagaz” au fost transferate companiei românești Vestmoldtransgaz.
Sectorul energetic – lider în materie de progres. Sectorul energetic a înregistrat succese strategice, dar și simbolice. Moldova a marcat, de asemenea, debutul pe piața energiei electrice în 2025: la 10 decembrie, compania Energocom a realizat prima tranzacție pe piața „day-ahead” (DAY-Ahead Market, DAM) al operatorului moldovean al pieței energiei electrice (OPEM), cumpărând simbolic 1 MW/h. De asemenea, au fost înregistrate zile în care, datorită surselor regenerabile produse în țară, s-a reușit acoperirea în proporție de 100% a necesarului intern de energie. În 2026 vor fi instalate încă 44 MW/h de baterii de acumulatori, care vor produce 170 MW de energie regenerabilă. În plus, se află în faza finală de construcție linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău – un proiect strategic, extrem de important pentru securitatea energetică a Moldovei. Linia cu tensiune de 400 kV și lungime de 157 km este destinată conectării sudului țării la sistemul energetic central, ceea ce va permite importul de energie electrică din România și va consolida independența și stabilitatea energetică a țării.
În 2025, din fondurile bugetului de stat și ale partenerilor de dezvoltare, au fost realizate numeroase proiecte de dezvoltare a infrastructurii în satele țării, care au reprezentat continuarea programelor începute anterior. Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, întreprinderile mici și mijlocii au primit granturi în valoare de 346,4 milioane de lei, iar în cadrul Programului de Stat 373 au fost acordate 736 de credite preferențiale în valoare de 2 miliarde de lei. A fost lansată și apoi ajustată schema de sprijin regional pentru afaceri. În același timp, unele programe finanțate de USAID au fost reformatate din cauza faptului că SUA și-au suspendat sprijinul. Exportul de servicii a depășit pentru prima dată exportul de bunuri, iar în octombrie Moldova a aderat la Zona unică de plăți în euro (SEPA), ceea ce a simplificat pentru cetățeni și companii efectuarea de plăți mai rapide, mai sigure și mai ieftine în euro etc. În același timp, nivelul sărăciei în țară a crescut, din cauza inflației creșterea reală a salariilor a fost mică, viața în Moldova rămâne extrem de scumpă, iar din cauza instabilității și, în unele cazuri, a lipsei reformelor structurale și a previzibilității măsurilor și politicilor fiscale, se menține sentimentul de instabilitate.
Pe un astfel de cal ușor obosit și șchiop, dar cu ambiții de armăsar, intrăm în noul an. Având în vedere angajamentele serioase față de partenerii europeni și înăsprirea tradițională după un an electoral, 2026 este un an al vitezei, al reformelor nepopulare, al încercărilor de rezistență. Nu toți vor reuși să țină ritmul și va trebui să renunțăm la tot ce este în plus, să economisim energia și să ne concentrăm pe eficiență. Și, așa cum a spus în primele sale apariții publice noul șef al guvernului Moldovei, Alexandru Munteanu, trecem în viteza a cincea, pentru că avem mult de lucru.
Agenția InfoMarket vă dorește tuturor succes, optimism, sănătate, realizarea planurilor și vești bune în 2026!
