Întreprinderile mici cu o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro: de ce Moldova modifică limitele IMM-urilor

Autoritățile de la Chișinău intenționează extinderea semnificativă a limitelor întreprinderilor mici și mijlocii. Guvernul a aprobat un proiect de lege conform căruia o întreprindere își va putea păstra statutul de IMM cu o cifră de afaceri anuală de până la 50 de milioane de euro, în loc de 25 de milioane de euro cât este în prezent, iar valoarea maximă a activelor va crește de la 21,5 milioane la 43 de milioane de euro. Formalmente, este vorba despre alinierea legislației la normele Uniunii Europene. Însă semnificația economică a modificărilor este mai amplă: companiile destul de mari după standardele moldovenești vor putea rămâne în categoria IMM-urilor și vor putea beneficia de instrumentele de finanțare și sprijin destinate acesteia.

Amploarea sectorului în sine explică de ce această modificare are importanță practic pentru întreaga economie. Conform celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, în 2025, în Moldova existau 74,36 mii de întreprinderi mici și mijlocii din totalul de 74,59 mii de întreprinderi active care au prezentat situații financiare. IMM-urile reprezentau 99,7% din totalul întreprinderilor, iar marile întreprinderi – doar 0,3%.

Întreprinderile mici și mijlocii aveau 393 mii de angajați – 71,6% din totalul persoanelor angajate în întreprinderile țării. Veniturile lor din vânzări au atins 563,3 miliarde de lei, adică 73,4% din vânzările totale ale întreprinderilor din economie. Cu toate acestea, IMM-urile tipic moldovenești rămân de dimensiuni reduse. În medie, în 2025, o întreprindere avea aproximativ 5,3 angajați și 7,6 milioane de lei venituri din vânzări.

Structura sectorului evidențiază, de asemenea, specificul acestuia. Cel mai mare grup de IMM-uri este concentrat în comerț – 30,7% din totalul întreprinderilor. Alte 10% activează în domeniul serviciilor profesionale, științifice și tehnice; 8,7% – în agricultură, silvicultură și pescuit; 7,4% – în industria prelucrătoare. De altfel, doar comerțul asigură 44,9% din totalul veniturilor din vânzări ale sectorului IMM-urilor.

În acest context, noua limită superioară pare neobișnuită. O cifră de afaceri de 50 de milioane de euro reprezintă aproximativ 1 miliard de lei. Pentru Moldova, o întreprindere de o asemenea amploare este greu de perceput ca o afacere mică sau medie obișnuită, având în vedere că o companie medie din acest sector vinde bunuri și servicii în valoare de doar 7,6 milioane de lei pe an. Diferența depășește de 130 de ori.

Cu toate acestea, clasificarea europeană nu se bazează pe amploarea economiei unei țări anume, ci pe criterii uniforme ale pieței comune. Definiția europeană a IMM-urilor prevede un număr de angajați mai mic de 250 și o cifră de afaceri anuală de cel mult 50 de milioane de euro sau o valoare a activelor de cel mult 43 de milioane de euro. Până acum, limitele financiare moldovenești erau de două ori mai mici: 25 de milioane și, respectiv, 21,5 milioane de euro.

Semnificația practică a acestei modificări se manifestă în primul rând pentru companiile în creștere. O întreprindere putea depăși pragul financiar moldovenesc și să-și piardă statutul de IMM, deși, conform criteriilor europene, rămânea în continuare o întreprindere de dimensiuni medii. După modificarea legii, această discrepanță va dispărea.

În același timp, se va extinde cercul potențialilor beneficiari ai garanțiilor de stat, ai programelor de finanțare și dezvoltare și, pe termen lung, ai instrumentelor europene corespunzătoare. Proiectul de lege prevede, de asemenea, posibilitatea garantării obligațiunilor emise de IMM-uri, ceea ce creează un mecanism suplimentar de atragere a capitalului.

Există însă o rezervă importantă. Cele 74,4 mii de IMM-uri și ponderea lor de 99,7% din totalul întreprinderilor nu se vor schimba automat după adoptarea legii. Începând cu anul 2025, Biroul Național de Statistică, pentru a asigura comparabilitatea cu statisticile europene, va clasifica întreprinderile ca IMM-uri exclusiv pe baza numărului de angajați: microîntreprinderi – până la 9 angajați, întreprinderi mici – între 10 și 49, întreprinderi mijlocii – între 50 și 249. Indicatorii financiari nu mai sunt utilizați la elaborarea acestor statistici.

Prin urmare, creșterea pragului cifrei de afaceri la 50 de milioane de euro va modifica în primul rând cercul juridic al companiilor care vor putea beneficia de măsuri de sprijin, și nu dimensiunea statistică a sectorului.

În plus, la stabilirea statutului vor fi luate în considerare nu numai indicatorii fiecărei persoane juridice în parte, ci și legăturile acesteia cu alte întreprinderi – prin intermediul proprietății și controlului. Acest lucru ar trebui să excludă situația în care o afacere de mari dimensiuni este împărțită formal între mai multe companii și, datorită acestui fapt, beneficiază de avantajele destinate IMM-urilor.

O altă modificare semnificativă se produce deja dincolo de categoria IMM-urilor. În legislația Moldovei apare o nouă categorie europeană – "small mid-caps", adică întreprinderi de dimensiuni medii care au depășit deja statutul de IMM, dar sunt încă mult mai mici decât marile corporații.

Comisia Europeană a introdus o definiție uniformă a acestei categorii în 2025: mai puțin de 750 de angajați, o cifră de afaceri anuală de până la 150 de milioane de euro sau o valoare a activelor de până la 129 de milioane de euro. Ideea este ca, odată ce a depășit pragul de IMM, compania să nu treacă imediat din categoria întreprinderilor care beneficiază de regimuri speciale și instrumente de sprijin în aceeași categorie cu corporațiile mari.

Astfel, noua scală mărește semnificativ spațiul de creștere al companiilor. Limita superioară a IMM-urilor se ridică la 249 de angajați și 50 de milioane de euro cifră de afaceri, iar categoria următoare – small mid-cap – ajunge deja la 749 de angajați și 150 de milioane de euro.

Cu toate acestea, noul statut nu aduce în sine bani pentru întreprinderi. Creșterea pragurilor nu face decât să extindă numărul companiilor care vor putea beneficia de instrumentele corespunzătoare. Dacă vor beneficia de garanții, de finanțare mai ieftină, de fonduri europene sau de acces la piața de capital, va depinde de programele concrete și de condițiile acestora.

Astăzi, o companie moldovenească în creștere poate deveni prea mare pentru programele naționale de sprijin, rămânând totuși mică după standardele europene. Noua clasificare elimină această discrepanță. Însă efectul real va apărea numai în cazul în care, în urma definițiilor europene, în Moldova vor fi introduse instrumente comparabile de finanțare și sprijin. În caz contrar, se vor schimba în primul rând limitele categoriilor, și nu posibilitățile afacerii în sine. // 02.10.2026 – InfoMarket.