Economia Moldovei crește din ce în ce mai lent. Ar putea PIB-ul să înregistreze din nou o scădere?

În ajunul vizitei misiunii Fondului Monetar Internațional la Chișinău, în perioada 21-28 octombrie, a fost publicată o nouă prognoză a fondului: acesta a revizuit din nou în sens negativ prognoza economică pentru Moldova: creșterea preconizată a PIB-ului pentru anul 2027 a fost redusă de la 3,2% la 2,3%, în timp ce pentru anul 2026 a fost menținută la nivelul de 1,5%. În același timp, în prima jumătate a anului, economia a crescut cu doar 0,6%. Pe fondul inflației ridicate, al deficitului extern în creștere și al modificărilor fiscale iminente, se pune întrebarea: cât de durabilă este creșterea economică actuală și poate o nouă criză să ducă din nou la o scădere a PIB-ului?

Încă de la sfârșitul anului 2025, FMI se aștepta ca economia Moldovei să crească cu 3,5% în 2027. În următoarele zece luni, prognoza a fost redusă cu 1,2 puncte procentuale. După câțiva ani de crize energetice și de activitate investițională slabă, se preconiza o accelerare treptată a economiei. Cu toate acestea, redresarea este chiar mai lentă decât previziunile.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în primul semestru al anului 2026, PIB-ul Moldovei a crescut cu doar 0,6% în termeni reali, ajungând la 165,78 miliarde de lei. Pentru a atinge creșterea prognozată la sfârșitul anului, activitatea economică din a doua jumătate a anului trebuie să se accelereze semnificativ. În caz contrar, rezultatul anual ar putea fi sub așteptări.

Organizațiile financiare internaționale evaluează în mod diferit perspectivele țării. Banca Mondială prognozează o creștere a PIB-ului de 1,9% în 2026 și de 3% în 2027, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – de 2,8% și, respectiv, 3,5%. Diferențele se explică, printre altele, prin momentul elaborării previziunilor și prin ipotezele de calcul. Niciuna dintre aceste organizații nu prognozează, deocamdată, o contracție anuală a economiei.

O problemă serioasă persistă în sectorul economic extern. Conform estimărilor FMI, deficitul contului de tranzacții curente va crește de la 19,7% din PIB în 2025 la 22% în 2026 și la 22,8% în 2027. Aceasta înseamnă că plățile țării aferente operațiunilor curente de comerț exterior depășesc semnificativ încasările. Diferența trebuie finanțată prin influxul de capital, utilizarea activelor externe sau alte surse.

În sine, un astfel de deficit nu înseamnă că se apropie o criză financiară. Cu toate acestea, stabilitatea contului de tranzacții curente depinde de capacitatea țării de a atrage finanțare externă. În acest context, investițiile destinate extinderii producției și a exporturilor au un efect diferit asupra dezvoltării pe termen lung față de fondurile utilizate în principal pentru acoperirea nevoilor curente.

Inflația creează o presiune suplimentară. FMI se așteaptă ca creșterea medie anuală a prețurilor de consum să se accelereze de la 7,4% în 2026 la 9% în 2027. Dacă veniturile populației vor crește mai lent decât prețurile, puterea de cumpărare va scădea. Pentru întreprinderi, inflația ridicată complică planificarea cheltuielilor și a investițiilor, mai ales în condițiile unei cereri slabe.

Situația poate fi complicată de politica fiscală pentru anul 2027. Pachetul guvernamental prevede majorarea accizei la motorină cu 20%, la majoritatea produselor supuse accizei – cu 10%, iar la produsele din tutun – cu 20%. În plus, începând cu 1 aprilie, se propune modificarea modului de impozitare cu TVA a resurselor energetice pentru consumatorii casnici: gazul natural în limita a 150 m³ pe lună va fi impozitat cu o cotă de 8%, iar peste acest volum – cu 20%; energia electrică în limita a 150 kW/h va rămâne scutită de TVA cu drept de deducere, iar consumul peste limita stabilită va fi impozitat cu o cotă de 20%. Inițial, limita neimpozabilă pentru energia electrică era de 100 kW·h, însă, pe 15 octombrie, Guvernul a susținut propunerea deputaților de a o majora la 150 kW·h. Dacă modificările vor fi adoptate definitiv, acestea ar putea duce la creșterea cheltuielilor unei părți din gospodării, iar majorarea accizelor – la creșterea costurilor întreprinderilor și a costurilor de transport.

În luna mai, FMI a asociat deteriorarea perspectivelor economice cu șocul energetic, creșterea costurilor resurselor energetice și slăbirea cererii externe. Fondul a avertizat, de asemenea, asupra posibilelor consecințe ale perturbărilor de pe piețele de combustibili și îngrășăminte pentru agricultură.

Pe fondul înrăutățirii previziunilor economice, în perioada 21-28 octombrie va activa la Chișinău o misiune a FMI. În luna mai, Fondul și autoritățile din Moldova au ajuns la un acord preliminar privind un nou program trienal de coordonare a politicii economice (PCI), care, spre deosebire de programele anterioare, nu prevede acordarea de împrumuturi. Cu toate acestea, la cinci luni distanță, nu a fost încă publicat un comunicat oficial privind aprobarea acesteia de către Consiliul Executiv al FMI.

Orientările convenite privind politica economică prevăd reducerea deficitului bugetului de stat la 3,5% din PIB până în 2029, îmbunătățirea administrării fiscale și creșterea eficienței întreprinderilor de stat. Cu toate acestea, limitarea deficitului bugetar trebuie combinată cu finanțarea infrastructurii, a angajamentelor sociale și a reformelor economice. În contextul unei creșteri economice lente, găsirea de fonduri suplimentare fără a mări povara fiscală sau datoria devine tot mai dificilă.

Planul de creștere al UE pentru Moldova oferă anumite oportunități. Însă efectul său economic va depinde de implementarea proiectelor capabile să sporească productivitatea muncii, să extindă producția și exporturile.

Organizațiile financiare internaționale prevăd, deocamdată, o creștere a economiei Moldovei. Însă, în contextul unei creșteri economice slabe, al unei inflații ridicate și al schimbării iminente a sarcinii fiscale, chiar și un nou șoc relativ minor ar putea fi suficient pentru ca PIB-ul să revină în teritoriu negativ. // 21.10.2026 – InfoMarket.