Noul guvern promite să transforme Moldova în cea mai favorabilă țară din Europa pentru antreprenori. În același timp, mediul de afaceri solicită Parlamentului să elimine contribuția obligatorie de 0,5% din investițiile în capitalul fix. Acesta este unul dintre primele teste practice care vor arăta în ce măsură politica economică va corespunde obiectivului declarat.

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a solicitat revizuirea mecanismului prevăzut de Codul urbanismului și construcțiilor. Principala obiecție constă în faptul că plata nu se percepe din profitul sau rezultatul proiectului, ci din valoarea investiției în sine.

Pentru un proiect de investiții în valoare de 100 de milioane de lei, această taxă înseamnă cheltuieli suplimentare de 500.000 de lei, încă înainte ca noua unitate de producție, obiectivul de infrastructură sau echipamentul să înceapă să genereze venituri. Cu cât proiectul necesită mai mult capital, cu atât suma absolută a plății este mai mare. 

Această abordare afectează în mod deosebit sectoarele energiei, industriei, telecomunicațiilor, infrastructurii, logisticii și agriculturii. Tocmai aceste sectoare necesită investiții inițiale mari și au perioade lungi de recuperare a investiției. Taxa suplimentară crește costul proiectului, indiferent dacă acesta se va dovedi sau nu de succes.

Este revelator faptul că, în programul guvernamental, se propune ca ușurința mediului de afaceri să fie măsurată prin costul respectării cerințelor, numărul de rapoarte, durata parcurgerea procedurilor vamale și previzibilitatea controalelor. Antreprenorilor li se promit interacțiuni digitale cu autoritățile fiscale și vamale, reducerea numărului de documente de autorizare și aplicarea principiului conform căruia statul nu trebuie să solicite din nou informațiile pe care le deține deja. 

Însă, pentru investitor, procedurile administrative reprezintă doar o parte a condițiilor de funcționare. La fel de importantă este logica sistemului fiscal. Statul poate simplifica înregistrarea unei companii și poate trece serviciile în format electronic, dar, în același timp, poate face construirea unei noi întreprinderi mai costisitoare, impozitând direct capitalul investit.

AmCham dă exemplul României, unde o taxă similară pe construcții speciale a fost introdusă de două ori și abrogată de două ori. Conform datelor Consiliului Investitorilor Străini din România, impactul financiar suplimentar pentru companii a depășit 92 de milioane de euro. Peste jumătate dintre întreprinderile chestionate au declarat că vor reduce sau amâna investițiile, iar un sfert intenționau să transfere costurile asupra consumatorilor prin majorarea prețurilor. 

În Moldova, veniturile obținute din noua taxă sunt destinate finanțării elaborării și actualizării normelor de construcție. Lumea afacerilor nu contestă necesitatea acestor lucrări, dar propune ca acestea să fie finanțate prin mecanismele generale de finanțare publică, și nu printr-o taxă separată percepută de la companiile care investesc în dezvoltare.

Prin urmare, problema nu se rezumă doar la nivelul cotei. Chiar și o cotă relativ mică, de 0,5%, transmite un semnal: proiectul de investiții este considerat de stat ca o sursă de venituri suplimentare încă înainte de apariția producției, a locurilor de muncă și a bazei de impozitare.

Renunțarea la un astfel de mecanism nu va face, în sine, din Moldova cea mai favorabilă țară din Europa pentru afaceri. Însă introducerea sa nu se îmbină bine cu promisiunea de a stimula investițiile. Prima confirmare a noii politici economice ar putea fi nu un alt program de sprijin, ci eliminarea plății care penalizează compania pentru simpla decizie de a investi. //22.07.2026 – InfoMarket.