Moldova se pregătește să extindă semnificativ posibilitățile rezidenților de a efectua operațiuni de circulație a capitalului fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale. Pentru o serie de operațiuni care necesită în prezent autorizarea prealabilă a Băncii Naționale, se propune majorarea pragului actual de la 10.000 de euro la 100.000 de euro, iar începând cu 1 ianuarie 2028 — până la 250.000 de euro. Însă, mult mai importantă decât suma în sine este schimbarea de abordare: statul renunță treptat la regimul de autorizare și trece la un model în care circulația capitalului devine mai liberă, iar controlul se bazează din ce în ce mai mult pe monitorizarea fluxurilor financiare și a riscurilor individuale.

Parlamentul a adoptat, pe 25 august 2026, în prima lectură, modificările corespunzătoare la Legea privind reglementarea valutară. Proiectul a fost elaborat de Banca Națională și este promovat de Ministerul Finanțelor ca o etapă ulterioară în pregătirea Moldovei pentru libera circulație a capitalului — una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne a UE.

Nu este vorba despre toate transferurile valutare și nici despre o nouă limită generală pentru trimiterea banilor în străinătate. Pragul se aplică anumitor operațiuni de circulație a capitalului între rezidenți și nerezidenți, pentru care legislația impune încă obținerea unei autorizații din partea Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

În cadrul noilor reguli, rezidenții vor putea, fără o astfel de autorizație, să achiziționeze instrumente financiare străine, să acorde împrumuturi și credite nerezidenților, să emită garanții, să deschidă în străinătate conturi separate legate de credite și garanții, precum și să efectueze anumite alte operațiuni de capital.

Pentru o parte din operațiuni se propune eliminarea completă a regimului de autorizare, indiferent de sumă. Acest lucru se referă la achiziționarea instrumentelor financiare străine admise la tranzacționare pe piața de capital sau pe piața monetară din Moldova. Societățile de investiții, organizațiile de creditare nebancară, companiile de asigurări și de reasigurări vor putea, de asemenea, să acorde împrumuturi și credite nerezidenților fără o autorizație separată.

Sunt prevăzute modificări specifice pentru cetățenii care emigrează din Moldova. Aceștia vor putea deschide conturi în bănci străine și vor putea transfera acolo activele care le aparțin, în cazul stabilirii domiciliului în străinătate sau pe durata șederii acolo.

Următoarea etapă a reformei va începe la 1 octombrie 2027. Pentru creditele și împrumuturile pe care rezidenții moldoveni le primesc de la nerezidenți, se propune eliminarea regimului actual de notificare către BNM și de înregistrare. În locul procedurii preliminare, Banca Națională va trebui să instituie un mecanism de colectare a informațiilor necesare pentru monitorizarea fluxurilor de capital.

În acest aspect se manifestă cel mai bine direcția reformei. BNM reduce treptat numărul operațiunilor pentru care este necesar acordul său prealabil, dar nu renunță la controlul asupra fluxurilor financiare. Autoritatea de reglementare își păstrează capacitatea de a monitoriza mișcările de capital și de a interveni acolo unde apar riscuri pentru sistemul financiar, pentru respectarea legislației sau a obligațiilor internaționale.

În același timp, liberalizarea se realizează în etape. În nota explicativă la proiect se precizează că eliminarea simultană a restricțiilor poate genera riscuri economice și financiare. În 2024, experții Fondului Monetar Internațional au recomandat Moldovei să continue deschiderea operațiunilor de capital în mod gradual, ținând cont de starea sectorului financiar și a economiei.

Următoarea etapă a fost deja stabilită: începând cu 1 ianuarie 2028, pragul de autorizare va crește la 250.000 de euro. Liberalizarea completă a operațiunilor valutare de capital este planificată pentru momentul aderării Moldovei la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, libera circulație a capitalului nu înseamnă dispariția tuturor restricțiilor. Se mențin cerințele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, sancțiunile internaționale și supravegherea prudențială. În același timp, proiectul extinde motivele pe baza cărora BNM va putea refuza efectuarea operațiunilor care rămân supuse controlului, dacă acestea creează riscul aplicării de sancțiuni sau al apariției unor probleme în relațiile de corespondență ale băncilor.

Pentru mediul de afaceri și cetățeni, reforma elimină treptat una dintre barierele din calea operațiunilor transfrontaliere: tot mai multe decizii privind plasarea și utilizarea capitalului vor putea fi luate fără acordul prealabil al BNM. În același timp, Moldova se apropie de etapa în care libera circulație a capitalului nu va mai fi verificată atât de sistemul de autorizații, cât de stabilitatea sistemului financiar în sine. Cu cât rămân mai puține restricții administrative, cu atât devin mai importante calitatea supravegherii, transparența fluxurilor și capacitatea autorității de reglementare de a identifica și de a reacționa la timp la riscuri. //28.08.2026 – InfoMarket.