Comunicațiile mobile în Moldova: Cum lupta pentru abonat a accelerat dezvoltarea pieței
Comentariul agenției InfoMarket
De ce în primăvara anului 2025 Moldova sărbătorește 25 de ani de la apariția pieței de comunicații mobile? Nu numai pentru că la sfârșitul lunii aprilie 2000 a intrat pe piață al doilea operator, compania Moldcell. Ci și pentru că, la 30 mai 2000, compania France Télécom a anunțat oficial achiziționarea operatorului britanic de telefonie mobilă Orange plc de la compania Vodafone. La momentul respectiv, France Telecom deținea pachetul majoritar al primului operator de telefonie mobilă din Moldova – Voxtel, care șapte ani mai târziu a devenit Orange Moldova.
Agenția de știri InfoMarket a decis că acesta este un bun prilej pentru a reaminti cum s-a dezvoltat piața serviciilor de telefonie mobilă în țară.
Primul operator de telefonie mobilă GSM din țară a fost compania Voxtel (France Telecom) – în culoarea corporativă verde, aceasta a început să furnizeze servicii de telefonie mobilă în octombrie 1998. Tehnologiile erau noi și scumpe, astfel încât acest serviciu nu putea fi considerat accesibil; de exemplu, unul dintre pachetele tarifare costa 40 de dolari pe lună, cu tarifare la minut. Adică, în cadrul pachetului se puteau efectua maximum 40 de apeluri.
Prin acordarea licenței companiei Voxtel, guvernul i-a oferit exclusivitate pe această piață pentru o perioadă de 15 ani. Se preconiza că până în 2013 va fi un monopol. Pentru aceasta, Voxtel a plătit 8 milioane de dolari pentru licență și încă 1,68 milioane de dolari pentru frecvențe suplimentare.
Cu toate acestea, legislația antimonopol (și o nouă schimbare de guvern) a permis acordarea unei licențe suplimentare unui alt operator, „pentru a asigura concurența pe piață”. Moldcell a plătit, de asemenea, 8 milioane de dolari pentru licență.
„Ne-ați așteptat? Am venit!” – sub acest slogan, la sfârșitul lunii aprilie 2000, compania Moldcell (TeliaSonera) a intrat pe piață, în culoarea corporativă portocalie și cu un logo în formă de cerb.
Desigur, a fost scandal, și nu unul. Voxtel a încercat să-și apere licența exclusivă, inclusiv la nivel interstatal, deoarece condiția investițiilor uriașe pentru Moldova la acea vreme era tocmai exclusivitatea. Nu a reușit. Un alt scandal a fost legat de faptul că Moldcell distribuia gratuit pachete minime de cartele SIM în punctele de vânzare (se putea chiar alege un număr dintr-o listă scurtă), dar... în schimbul unei copii pe hârtie a cartelei SIM Voxtel. Adică atrăgea clienții existenți ai competitorului, deoarece telefoanele mobile nu erau încă ieftine, iar dacă aveai o copie a cartelei SIM de la Voxtel, înseamnă că aveai deja un telefon mobil. Această practică a provocat reacții și controverse, inclusiv la nivelul autorităților de reglementare și în rândul jurnaliștilor, deoarece era considerată concurență neloială. Dar din punct de vedere al strategiei de intrare pe piață, s-a dovedit eficientă: Moldcell și-a ocupat rapid nișa și a intensificat concurența, ceea ce a dus în cele din urmă la scăderea prețurilor pe piață și la îmbunătățirea calității comunicațiilor.
Dar cel mai important lucru pe care l-a obținut piața în 2000, pe lângă scăderea prețurilor la pachete, a fost tarifarea la cinci secunde și un nou serviciu – SMS-urile. Astfel a început o concurență destul de acerbă între cei doi operatori. Voxtel a accelerat investițiile, inclusiv pentru acoperirea întregului teritoriu al Moldovei cu rețeaua sa, iar Moldcell trebuia să recupereze cei un an și jumătate cu care era în urmă față de concurentul său.
În 2001, Moldcell și-a schimbat logo-ul, trecând de la cerb la o pasăre sub forma unei bife în caiet. Jurnaliștii au considerat atunci că Moldcell a decis să „devină mai serioasă”. Deși tendințele de schimbare a logo-urilor companiilor au și ele moda lor, în funcție de perioadă și țară.
Este interesant că, atunci când, în 2007, Voxtel a trecut printr-un proces de rebranding și a devenit Orange, timp de aproape patru ani, culorile corporative ale celor doi operatori de telefonie mobilă din Moldova au fost aproape identice – portocaliu. Acest lucru inducea în eroare consumatorul. În 2010, Moldcell a trecut din nou printr-un proces de rebranding, schimbând culoarea în mov și adoptând logo-ul unic al tuturor companiilor din diferite țări aparținând TeliaSonera.
Pentru a cuceri piața pe care activa deja un operator important, Moldcell trebuia să ofere o serie de servicii noi. Așa s-a întâmplat la intrarea pe piață în 2000, cu serviciul SMS și tarifarea la 5 secunde (ulterior, aceasta a fost modificată la tarifare la secundă). Orange, dacă și a rămas în urmă – nu cu mult. Compania Moldcell a lansat rețeaua 3G la 1 octombrie 2008, Orange – o lună mai târziu. Dar odată cu lansarea 3G, Orange Moldova a adăugat în 2009 un nou serviciu HD-Voice (calitate îmbunătățită a comunicațiilor vocale). Orange Moldova a lansat acestă serviciu în premieră mondială pe piața noastră. A fost o soluție bazată pe 3G, dar după trei ani, ambii operatori au obținut licențe și, la sfârșitul anului 2012, cu o mică diferență de timp, au lansat rețeaua 4G, unde calitatea apelurilor vocale este asigurată de tehnologia VoLTE.
Dar au existat și alți participanți pe piața de telefonie mobilă din țară. În martie 2007, operatorul național de telecomunicații Moldtelecom a lansat un nou operator de telefonie mobilă – Unite. La fel ca în cele două cazuri anterioare, costul licenței a fost de 8 milioane de dolari. Spre deosebire de Orange și Moldcell, care la începutul activității lor utilizau tehnologia GSM, Unite a utilizat tehnologia CDMA. De altfel, aceeași tehnologie era utilizată la acea vreme și de operatorul transnistrean InterDnestrCom. Cel mai mare inconvenient pentru utilizatori era faptul că, pentru a schimba numărul în rețeaua GSM, era suficient să schimbi cartela SIM, iar numerele în rețeaua CDMA erau înregistrate pe telefoanele mobile care suportau această tehnologie și puteau fi schimbate numai la punctele de deservire ale operatorului. Dar tehnologiile s-au dezvoltat rapid, iar acum toți operatorii din țară utilizează tehnologia LTE, care asigură 4G. Apropo, licența 3G pentru toate companiile a costat 8 milioane de dolari, iar cea pentru 4G – deja 10 milioane de euro.
Aproape simultan cu Unite, pe piață a intrat compania Eventis Mobile (fondatorii erau din Cipru), care și-a început activitatea la sfârșitul anului 2007, iar în 2009 a cumpărat chiar o licență 3G pentru 8 milioane de dolari. A adunat aproximativ 12 mii de abonați, dar în februarie 2010 a acumulat datorii de milioane de euro, inclusiv salarii restante ale personalului, și și-a încetat activitatea. În mai 2010, Procuratura Generală a Moldovei a deschis un dosar penal pentru spălare de bani și faliment intenționat al companiei.
De-a lungul anilor, mari operatori internaționali, precum T-Mobile, Tele2, „MTS” și "VimpelCom (BeeLine), au manifestat interes pentru piața moldovenească. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste companii nu și-a realizat planurile de intrare pe piața din Moldova. Motivele ar putea fi saturarea pieței, concurența ridicată și riscurile economice.
Deci, cât au plătit operatorii pentru licențe și frecvențe suplimentare?
· Orange Moldova: licență GSM - 8 milioane dolari, frecvențe suplimentare - 1,68 milioane dolari, licență 3G - 8 milioane dolari, licență 4G - 10 milioane euro, licențe pentru spectru (1500 MHz și 3600 MHz) - 11,95 milioane euro. Total: 17,68 milioane dolari și 21,95 milioane euro.
· Moldcell: licență GSM: 8 milioane de dolari, licență 3G - 8 milioane de dolari, licență 4G - 10 milioane de euro, licențe pentru spectru (800, 900 și 1800 MHz) - 25,5 milioane de euro, licență pentru spectru (3600 MHz) - 3,8 milioane de euro. Total: 16 milioane de dolari și 39,3 milioane de euro.
· Unite (Moldtelecom). Nu au existat date publice privind costul licenței CDMA, dar restul este similar cu celelalte companii: licența 3G - 8 milioane de dolari, licența 4G - 10 milioane de euro, licențele pentru spectru (700 și 900 MHz) - 10,56 milioane de euro. Total: 8 milioane de dolari și 20,56 milioane de euro.
· Eventis Mobile: licență GSM - 8 milioane de dolari, licență 3G - 8 milioane de dolari. Total: 16 milioane de dolari.
Pe lângă achiziționarea licențelor și frecvențelor, companiile au implementat noi tehnologii și au plătit impozite. Astfel, în total, fiecare companie (Orange, Moldcell, Unite/Moldtelecom) a investit în Moldova, în perioada de activitate, între 450 și 650 de milioane de euro, conform diferitelor estimări.
Odată conectat la una dintre rețele, abonatul devenea legat nu numai de număr, ci și de operator. Agenția Națională de Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) a lucrat mult timp pentru ca operatorii să lanseze serviciul de transfer (portabilitate) a numerelor, prin care abonatul își poate schimba furnizorul de servicii păstrându-și numărul. De la 1 iulie 2013, când a fost lansată această posibilitate, piața a fost din nou zguduită. Numai în primul an, 44 000 de abonați și-au schimbat operatorul; în 2024, numărul acestora a ajuns la 30 600. În 10 ani, potrivit datelor ANRCETI, 633 300 de abonați au utilizat serviciul de transfer al numărului, unii dintre ei de mai multe ori.
În 2016, Orange achiziționează operatorul de televiziune prin cablu SUN-Communications, cu o bază de peste 100 000 de abonați activi în Chișinău, Cahul și Bălți. Pe piață a început să se promoveze activ strategia de convergență: combinarea comunicațiilor mobile și a internetului mobil, a internetului fix și a televiziunii. În octombrie 2017, compania a lansat servicii de internet și televiziune sub marca Orange, iar din iunie 2023 a trecut complet la fibra optică.
După rebrandingul din 2021, toate serviciile mobile Unité au fost unite sub marca Moldtelecom. Acum, acest operator promovează strategia sa de convergență sub o singură marcă comercială
În 1998, când a început să activeze compania Voxtel, numărul abonaților de telefonie mobilă în Moldova era de aproximativ 100 000; odată cu apariția Moldcell în 2000, numărul acestora s-a dublat, iar în 2005, deja un milion de abonați utilizau serviciile de telefonie mobilă în țară. În 2010, erau 2 milioane, iar în 2015 - 4 milioane. În 2024, numărul abonaților a crescut la 4,2 milioane. Chiar dacă că în țară nu există un număr atât de mare de oameni, situația se explică prin faptul că mulți oameni au două sau chiar trei numere, personale și de serviciu.
Conform ultimelor date ale ANRCETI, numărul total de cartele SIM mobile la sfârșitul anului 2024 a fost de 4,73 milioane (-8% față de 2023), dintre care 3,64 milioane (-8,3%) erau cartele SIM active. În același timp, persoanele fizice dețineau 3,34 milioane de cartele (-9,2%), iar persoanele juridice – 0,3 milioane (+3,5%). Iată și alte date interesante:
· Venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) al serviciilor de telefonie mobilă în 2024 a fost de 72,5 lei, în creștere cu 14,7% față de 2023.
· Venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) pentru accesul mobil dedicat la internet a fost de 109,8 lei (+3,4%).
· Venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) pentru internetul fix a fost de 149 lei (-2,7%).
În ceea ce privește veniturile totale pe piață, Orange Moldova ocupă primul loc. Conform datelor din raportul ANRCETI, iată cum se prezintă cotele de piață ale furnizorilor de servicii de comunicații electronice de uz public în funcție de veniturile totale obținute în 2024:
· Orange Moldova - 36,7% (2337,5 milioane de lei),
· Moldtelecom - 26,4% (1677,4 milioane de lei),
· Moldcell - 16,1% (1026,9 milioane de lei),
· alți furnizori - 20,8% (1326,7 milioane de lei).
Și, la final, cireașa de pe tort: în martie 2025, ANRCETI a anunțat oficial rezultatele licitației pentru frecvențele destinate furnizării serviciilor de tehnologie 5G către cei trei operatori de telefonie mobilă existenți. Fără a intra în detalii tehnice privind frecvențele vândute operatorilor, menționăm că Moldcell a achiziționat două blocuri de frecvențe, plătind pentru licență 3,8 milioane de lei; Moldtelecom a plătit 10,56 milioane de euro pentru două blocuri de frecvențe în benzi diferite; Orange Moldova a achiziționat nouă blocuri de frecvențe în benzi diferite contra 11,95 milioane de euro. Toate licențele 5G au fost acordate pe o perioadă de 25 de ani. Taxele de licență vor fi plătite în cinci părți egale, de câte 20% fiecare, dintre care prima parte trebuie plătită înainte de eliberarea licenței, a doua - până la sfârșitul anului curent, iar restul de trei părți - în următorii trei ani.
Dezvoltarea rețelelor 5G deschide noi oportunități pentru afaceri și stimulează inovarea în diverse sectoare, precum agricultura, sănătatea, educația și industria. Internetul de mare viteză și latența redusă a transferului de date permit implementarea de tehnologii de vârf, inclusiv Internetul obiectelor (IoT - când dispozitivele pot „comunica” între ele și efectua anumite acțiuni în mod automat) și inteligența artificială, ceea ce contribuie la creșterea eficienței și competitivității economiei moldovenești. Pentru a dezvolta 5G, o singură licență nu este suficientă – piața așteaptă noi investiții și inovații.
Faptul că în Moldova se pot alege servicii moderne de telefonie mobilă, internet mobil și fix, televiziune cu plată la prețuri accesibile, chiar și în localități îndepărtate, nu este doar meritul dezvoltării tehnologice din ultimele trei decenii. Este și rezultatul unei concurențe reale, ca la carte. Și aceasta continuă. //15.05.2025 – InfoMarket.
