Totul este bine, dar nu este sigur. Principalele evenimente și tendințe din 2024
Comentariul Agenției InfoMarket
Anul bisect ne-a oferit o zi în plus. Dar, după după senzație, chiar și aceasta, a 366-a zi, a fost tensionată și complicată. Războiul de la granița cu Moldova continuă, iar alte conflicte militare din lume se intensifică; alegerile, inclusiv în țările partenere ale Moldovei, sporesc incertitudinea; pe fundalul unei vieți, care se scumpește continuu au loc proteste ale agricultorilor, ale lucrătorilor din transporturi, ale profesorilor, ale sindicatelor și ale opoziției. Se simt o oboseală generală și un sentiment de deja vu pe fondul unor evenimente ciclice, cum ar fi o posibilă criză energetică. „Ce ar trebui să rezulte din asta? - Trebuie să trăim!”.
Tradițional, Agenția InfoMarket prezintă un rezumat subiectiv al evenimentelor și tendințelor importante ale anului care se încheie.
Stagnarea în 2023 a fost înlocuită de o creștere economică modestă și incertă în 2024. Datele Biroului Național de Statistică pentru nouă luni 2024 indică faptul că PIB-ul Moldovei a totalizat 233,1 miliarde lei, în creștere cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului 2023. În același timp, situația s-a înrăutățit în trimestrul III - PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Experții, Guvernul și organizațiile internaționale partenere au redus de mai multe ori evaluarea dezvoltării economice, dar, în general, prognozează o redresare economică de 2-3% până la sfârșitul anului. Creșterea economică este susținută de consumul intern și de investițiile statului. În același timp, principalele riscuri sunt asociate cu sectorul agricol (se așteaptă o scădere de 10-15% în acest sector), stagnarea în sectorul industrial, precum și factorii externi care vor afecta activitatea de export și investițiile private.
Sărăcia rămâne o mare problemă socială. În 2023, rata sărăciei absolute în Moldova a crescut cu 0,5 p.p. - până la 31,6%. Unul dintre factori a fost și reducerea remiterilor din străinătate: în 11 luni ale anului 2024, volumul remiterilor în Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor a constituit 1,4 miliarde de dolari - cu 1,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru se datorează și crizei costului vieții și reducerii cererii de forță de muncă în țările gazdă. Familiile cu copii, persoanele cu handicap, lucrătorii din sectorul agricol și persoanele în vârstă sunt cele mai expuse sărăciei. Apropo, în acest an, pentru prima dată, Biroul Național de Statistică a calculat indicatori ai sărăciei multidimensionale - nivelul sărăciei în funcție de componentele sărăciei (lipsa condițiilor sanitare, accesul la servicii medicale etc.). Conform estimărilor generale, cel puțin 163 000 de locuitori ar putea cădea într-o sărăcie și mai mare dacă nu li se oferă asistență. În sezonul de încălzire 2024-2025, guvernul continuă să plătească compensații cetățenilor, însă mărimea acestora (300-800 lei în noiembrie și 500-1000 lei în decembrie) a provocat un val de nemulțumire în rândul populației. Guvernul spune, de asemenea, că dorește să crească veniturile și sprijinul cetățenilor și se bazează în mare măsură pe reforma „Restart” a întregului sistem de protecție socială, care a început în acest an.
Reducerea întârzierilor birocratice și simplificarea mediului de afaceri în contextul deciziilor imprevizibile ale autorităților. Guvernul continuă să introducă măsuri de debirocratizare și de creare a unor condiții adecvate pentru mediul de afaceri. De exemplu, între ianuarie și decembrie, au fost aprobate patru pachete de modificări legislative menite să simplifice mediul de afaceri (IV-VII). Cu toate acestea, unele decizii guvernamentale slab justificate, absența sau schimbarea regulilor în timpul jocului și incoerența procesului decizional au copleșit eforturile de debirocratizare. De exemplu, politica fiscală pentru 2025 a fost aprobată în vară, dar a urmat o serie de modificări. Planificarea bugetară lasă,de asemenea, mult de dorit - consultările privind bugetul au început abia în decembrie. Toate acestea creează incertitudine pentru întreprinderi. În același timp, autoritățile continuă să sprijine întreprinderile în cadrul programelor existente. De exemplu, numai în cadrul Programului de stimulare a investițiilor „373”, aproape 700 de antreprenori au primit împrumuturi avantajoase. Valoarea totală a creditelor acordate acestora a fost de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce investițiile lor în economia națională au ajuns la 3,2 miliarde de lei.
Integrarea europeană rămâne o prioritate: Moldova și UE au început negocierile oficiale de aderare. Moldova a pus în aplicare toate cele 9 recomandări ale Comisiei Europene, deschizând astfel procesul negocierilor oficiale de aderare. Consiliul UE a aprobat un cadru de negociere, care stabilește principiile de bază ale procesului de aderare. Dar acest proces este precedat de un quest cu mai multe niveluri - screening bilateral în clustere. Întreaga echipă guvernamentală este responsabilă de aceste procese, a fost numit un viceprim-ministru separat pentru integrarea europeană, iar toți funcționarii publici implicați primesc indemnizații speciale. Iar în urma rezultatelor referendumului, aderarea Moldovei la UE este inclusă în Constituție ca obiectiv strategic al țării.
Alegeri prezidențiale și referendum „pe muchie de cuțit”. În cadrul alegerilor din acest an, Maia Sandu a reușit să își păstreze mandatul prezidențial. Ea a devenit al doilea președinte moldovean care deține de două ori funcția de șef al statului (înaintea ei doar Voronin a avut două mandate, dar el nu a fost ales prin vot popular). Aceste alegeri au arătat un nivel ridicat de sprijin popular pentru principalul candidat al opoziției, fostul procuror general al Moldovei, care a fost susținut de Partidul Socialiștilor din Moldova, Alexandr Stoianoglo. Ca și la alegerile precedente, Moldova a votat nu atât „pentru” candidat, cât „împotriva” președintelui care deja s-a prezentat în funcție, dar diaspora a votat în favoarea parcursului european cu care este asociat Sandu. Referendumul pentru includerea aderării la UE ca obiectiv strategic al țării în Constituția Republicii Moldova aproape că a eșuat, și din nou diaspora a fost„salvatoarea”. Fie sub influența propagandei Kremlinului, fie datorită unei ample campanii de cumpărare de voturi, aceste alegeri au arătat relativa fragilitate a proceselor politice.
Moldova extinde comerțul cu UE: au început exporturile de carne proaspătă de pasăre și ouă către piața comunitară. Din martie 2024, fermele avicole moldovenești au fost autorizate să își exporte produsele în UE. Dar nimeni nu putea asigura respectarea cerințelor stricte sanitar-veterinare și de siguranță alimentară ale Uniunii Europene. Și în acest an producătorii au reușit să atingă nivelul necesar de conformitate și să livreze primele loturi de carne de pasăre și ouă de găină pe piața europeană. De asemenea, este demn de remarcat faptul că Parlamentul European a aprobat decizia de a prelungi măsurile de liberalizare a comerțului pentru Moldova pentru încă un an. Aceasta înseamnă menținerea regimului de export fără taxe vamale în UE a 7 categorii de produse agricole din Moldova, care fac obiectul contingentelor tarifare: roșii, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri. De menționat că, 66% din exporturile moldovenești sunt livrate către UE.
Tranzacția anului pe piața bancară moldovenească, consolidarea lanțurilor de retail. Victoriabank a achiziționat o participație de 100% în BCR Chișinău. Cumpărarea-vânzarea a avut loc pe Bursă încă din luna ianuarie, sucursala din Moldova a BCR Chișinău din România fiind vândută către Victoriabank pentru 224,01 milioane de lei (11,5 milioane de euro). Procedurile legate de tranzacție sunt în curs de finalizare, iar în curând BCR Chișinău va fi complet integrată în Victoriabank, iar pe piața bancară moldovenească vor rămâne active 10 bănci. De menționat că cei mai mari acționari ai Victoriabank sunt Banca Transilvania (România) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding BV, care deține 72,19% din acțiunile băncii moldovenești. În același timp, pe parcursul anului au fost anunțate tranzacții în sectorul comerțului. Marile companii își consolidează afacerile și influența. De exemplu, Moldretail Group (Linella, Fidesco, Cip Market, Bravo și Slavena Megamarket) cumpără Fourchette-M (lanțurile Fourchette și To-To), în timp ce proprietarul lanțurilor Local și Bonus cumpără lanțurile de magazine Velmart și Green Hills. Distribuitorul de produse alimentare Slavena Lux cumpără 100% din capitalul autorizat al DiNova. Birivofarm (proprietarul lanțului Felicia), care a achiziționat anterior lanțul de farmacii Gedeon Richter, achiziționează un alt lanț de farmacii Peon etc.
Peste 2,8 miliarde de lei pentru „Satul European” și milioane pentru educație, în timp ce rata natalității populației este în scădere. Programul ambițios al Guvernului de dezvoltare a infrastructurii rurale a țării permite investiții de stat și locale pentru îmbunătățirea drumurilor, a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, renovarea grădinițelor și rezolvarea altor probleme la nivel local. În același timp, se fac investiții în construcția de școli model și în regionalizarea acestora. În esență, aceasta înseamnă optimizarea școlilor rurale mici și apropierea sistemului de învățământ de modelul occidental. De asemenea, se discută despre optimizarea suplimentară sau, mai degrabă, unificarea universităților mari (USM și UTM), care se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei de studenți. Planurile includ dezvoltarea unei oferte educaționale pentru studenții „importanți” - atragerea străinilor pentru a studia în Moldova.
„Gazprom” a anunțat că oprește livrările de gaze către Moldova. Problema gazului a fost pe ordinea de zi timp de luni de zile din cauza încetării preconizate a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina aflată în război. Contractul între Ucraina și Rusia privind tranzitul de gaze pe teritoriul ucrainean expiră în decembrie, după ce cele două țări nu au convenit să prelungească contractul actual sau să semneze unul nou. Prin acest coridor a fost furnizat gaz și Moldovei, mai exact părții sale de pe malul stâng al Nistrului. De doi ani, malul drept cumpără gaze de pe platformele europene și internaționale și, potrivit Moldovagaz, gazul este contractat până la sfârșitul lunii martie 2025. Dar, în declarația sa oficială, concernul rus a declarat că oprește furnizarea de gaze din cauza refuzului părții moldovenești de a achita datoriile pentru livrările anterioare asigurate de PJSC Gazprom. Această declarație presupune că,Gazprom nu va lua în considerare nici rute alternative pentru livrările de gaze către Moldova, iar datoria istorică, asupra cuantumului căreia Moldova și Rusia au dezacorduri, este principalul obstacol.
Din nou, situația este una de urgență. Dacă la începutul anului țara își revenea după un regim de urgență de patru ani din cauza pandemiei, la sfârșitul anului 2024 incertitudinea cu aprovizionarea cu gaze a Transnistriei a determinat autoritățile moldovenești să recurgă la mecanismul deja derulat al stării de urgență, începând cu 16 decembrie. Argumentul principal în retorica autorităților a fost „300 de mii de cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană” și criza umanitară din regiune. Dar în spatele „salvării” transnistrenilor se află și o chestiune pragmatică: gazul rusesc a fost folosit pentru a produce energie electrică, pe care Moldova a cumpărat-o de la MGRES în volume mari (peste 80% din consumul total) și la un preț scăzut. Acum Moldova va trebui să cumpere mai multă energie din România, concurând pe piața achizițiilor cu aceeași Ucraină, a cărei infrastructură energetică a suferit în urma bombardamentelor. De altfel, există stare de urgență și în regiunea transnistreană, unde se iau măsuri urgente pentru a intra în noul an fără gaz și aproape fără lumină (o parte din energia electrică este produsă de hidrocentrala de pe Nistru). În general, flash mob-ul „pe întuneric, dar fără tine”, organizat acum câțiva ani, este practic un caz real chiar în plină iarnă.
Și, în cele din urmă, în contextul situației apărute, criza este din nou discutată în spațiul public ca o oportunitate: pe fundalul crizei gazului - o oportunitate de a începe reintegrarea regiunii transnistrene cu Moldova, pe fundalul războiului din Ucraina și a speranței pentru sfârșitul acestuia - o oportunitate de a atrage investiții și de a crea un hub pentru companiile care vor participa la reconstrucția Ucrainei.... Totul poate fi. Urmăriți evenimentele împreună cu agenția InfoMarket, o sursă sigură și de încredere.
Agenția InfoMarket vă urează tuturor noroc, optimism, sănătate, îndeplinirea planurilor și vești bune în 2025!
