Materialele sectiunii

Cursă ”cu osbtacole”: evenimentele și tendințele principale ale anului 2021 în Moldova

Cursă ”cu osbtacole”: evenimentele și tendințele principale ale anului 2021 în Moldova

Comentariul agenției InfoMarket

În cronologia anului 2021 am consemnat sute de evenimente, mii de fapte, o mulțime de promisiuni și fapte concrete. Și chiar dacă ”veștile proaste rup rândurile, iar cele buna bat pasul pe loc”, în anul care pleacă au fost și multe momente pozitive. Iar bilanțul tradițional al anului este doar o încercare de a reflecta dispoziția generală, tendințele și perspectivele pe care le dictează anul aflat pe final.
 
Agența InfoMarket prezintă cele mai de rezonanță evenimente și tendințe ale anului 2021.
 
Economia se restabilește după căderea bruscă din 2020, provocată de pandemia COVID-19 și secetă. În 9 luni din 2021, volumul PIB-ului în Moldova a ajuns la 174,1 mlrd lei sau cu 10,3% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2020. În perioada similară din 2020 a fost înregistrată o contracție a PIB cu 8,2% față de ianuarie-septembrie 2019. Factorii principali ai creșterii au fost condițiile favorabile pentru agricultură, îmbunătățirea situației economice în țările partenere ale Moldovei, recuperarea consumului și investițiilor private, stabilizarea situației politice – toate cele trei instituții ale puterii au obținut pârghii eficiente de administrare a țării. Dar despre calitatea creșterii economice este devreme să vorbim. Cea mai mare contribuție (aproape 20%) la formarea PIB-ului a au avut-o în 9 luni din 2021 comerțul angro și cu amănuntul, deservirea tehnică și reparația vehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, activitățile de cazare și alimentație publică. Guvernul estimează o creștere a PIB-ului la finalul anului 2021 de 7,5%, iar în 2022 prognozează creșterea economiei cu încă 4,5%. Indicatori similari se conțin și în prognozele FMI. Puțin mai rezervat în estimări este BERD (7% și, respectiv, 4%).
 
Pandemia COVID-19: fără final. De la începutul pandemiei, coronavirusul a fost confirmat în Moldova la 375 mii de oameni, dintre 2,5% au decedat din cauza complicațiilor provocate de virus. În 2021, victime ale virusului au fost peste 6,8 mii de lei (pentru comparație, în martie-decembrie anul trecut - 2,8 mii). Ministerul Sănătății se așteaptă la un nou val, continuând să promoveze vaccinarea ca singură metodă de a depăși pandemia. În martie 2021, Moldova a devenit prima țară din Europa care a primit gratuit și continuă să primească vaccinuri contra coronavirusului prin platforma COVAX. În total, în țară au ajuns peste 2,6 mln doze de vaccinuri de la șapte producători, dintre care 66% au fost deja valorificate. Dar prin schema deplină de vaccinare au trecut numai 28,5% din populație. Și mai mult a alimentat neîncrederea în societate față de vaccinuri Curtea de Conturi, care a depistat numeroase nereguli în cadrul auditului administrării procesului de vaccinare. De exemplu, a fost depistat că au fost folosite peste 7 mii de doze de vaccin cu termenul de valabilitate expirat, 2,5 mii de oameni s-au vaccinat fără rând, dar și sunt bănuieli că 71 de mii de certificate de vaccinare sunt false.
 
Starea de urgență a fost introdusă de două ori în 2021.  La solicitarea guvernului, în primăvară, parlamentul a aprovat hotărârea de instituire a regimului stării de urgență pentru perioada 1 aprilie – 30 mai. Acest lucru a oferit guvernului atribuții pentru a gestiona pandemia coronavirusului fără proteste și procese de judecată. Mai ales că, la acel moment, statistica noilor cazuri de COVID-19 ajungea la cote alarmante. Dar la sfârșitul lunii aprilie, Curtea Constituțională a decis că această hotărâre este neconstituțională și starea de urgență a fost anulată. În aceeași zi, președintele Maia Sandu a semnat decretul de dizolvare a parlamentului și stabilire a alegerilor parlamentare anticipate (în perioada stării de urgență nu era posibil). A doua oară, starea de urgență a fost instituită în toamnă – în perioada 22 octombrie – 20 noiembrie, legat de criza gazelor. Acest lucru a permis autorităților să aplice instrumentele necesare și pârghiile pentru depășirea operativă a crizei gazelor, să adopte, cu derogare de la acte normative, măsuri și soluții urgente, extrem de necesare pentru asigurarea securității energetice a țării, să aloce resurse financiare pentru achiziția gazului din surse alternative.
 
Alegeri parlamentare anticipate. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a câștigat Partidul Acțiune și Solidaritate  (PAS), pentru care au votat 52,8% din alegători, ceea ce a permis PAS să formeze majoritate parlamentară, să voteze candidatul propus (repetat) – Natalia Gavrilița, pentru funcția de premier, dar și să confirme atribuțiile guvernului său. Blocul electroal al comuniștilor și socialiștilor a luat la aceste alegeri 27,17% de voturi, partidul Șor - 5,74%, iar celelalte partide nu au trecut pragul electoral de 5% de accedere în parlament. Din noua componență a parlamentului fac parte 63 de deputați PAS, 32 de la blocul PCRM-PSRM și 6 deputați de la partidul Șor.
 
Criza gazelor – primul dosar complicat. Autoritățile Moldovei contau pe faptul că acordul semnat anterior cu Gazprom va fi prelungit în condițiile precedente. Dar a apărut o situație de forță majoră: formula este parțial legată de prețuri spot și nu este avantajoasă Moldovei pe fundalul creșterii fără precedent a prețurilor de la bursă. Nu în ultimul timp și-a spus cuvântul și factorul politic – declarațiile anti ruse ale președintelui Moldovei la Platforma Crimeea. După negocieri dificile, părțile au convenit să prelungească termenul de valabilitate al contractului până la 30 septembrie 2026. Dar acest lucru a fost precedat de stare de urgență în țară, instituită din cauza crizei gazelor, economisirea gazului la întreprinderi, căutarea surselor alternative de gaze și chiar prima achiziție de acest gen. Potrivt înțelegerilor, până în octombrie 2022, Gazprom va livra Moldovei 3,3 mlrd m.c. de gaz, incluse 2,06 mlrd m.c. pentru consumatorii de pe malul stâng al Nistrului. În același timp, au fost abordate și aspecte incomode ale relațiilor moldo-ruse în domeniul gazului: datoriile istorice pentru gaz și condițiile de livrare regiunii transnistrene. Pentru prima dată în Moldova a fost decis de a desfășura un audit public în domeniul gazului natural.
 
FMI a aprobat un nou program de reforme economice pentru Moldova. Pe 20 decembrie, Consiliul Executiv al FMI a aprobat cererea Moldovei de privind încheierea unui nou program de reformă economică. Valoarea totală a plăților în cadrul programului de 40 de luni va fi de aproximativ 558,3 milioane dolari. Noul program cu FMI are ca scop sprijinirea redresării de la COVID-19, satisfacerea nevoilor urgente de dezvoltare și consolidarea cadrului instituțional al Moldovei. Reformele cheie se referă la creșterea transparenței și a responsabilității, îmbunătățirea predictibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare și încurajarea concurenței. Ca de obicei, programul cu FMI este un semnal pozitiv pentru alți parteneri externi. Uniunea Europeană a acordat Moldovei în decembrie un grant de 60 de milioane de euro (1,2 mlrd lei) pentru a ajuta populația țării să facă față creșterii prețurilor la gaze. Acest grant completează asistența UE pentru sectorul energetic al Moldovei. BERD, BEI și UE vor aloca 75 de milioane de euro pentru un proiect de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor publice din Moldova, Polonia este pregătită să acorde Moldovei un împrumut de 100 de milioane de dolari pentru proiecte de dezvoltare economică etc.
 
Inflația este în afara coridorului stabilit. În noiembrie 2021, inflația lunară în Moldova a fost de 3,5%, anuală (în ultimele 12 luni) - 12,44%, iar în ianuarie-noiembrie a acestui an - 12,08%. Au crescut prețurile și tarifele pentru locuințe și servicii comunale (gaz, încălzire, încălzire a apei), pentru servicii de taxi și servicii de înfrumusețare, pentru comunicații mobile, pentru alimente, materiale de construcție, motorină, haine, încălțăminte etc. Salariul mediu a crescut și el - în trimestrul III, salariul mediu pe țară s-a ridicat la circa 9176 lei, sau cu 13,6% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, s-a constatat că salariul a jumătate dintre angajații țării nu ajunge nici la 7 mii de lei (inclusiv 6,5% primesc până la 3 mii de lei). Pentru sprijinirea populației, autoritățile au adoptat o lege care să compenseze diferența de prețuri la consumul de gaze naturale/energie termică în sezonul rece și vor aloca mai mult de 1 mlrd lei pentru aceasta. A fost majorat și venitul minim lunar de la 2631,2 lei la 3109,6 lei, în baza căruia familiile cu venituri mici pot solicita ajutor în sezonul rece. În plus, de la 1 octombrie, pensia minimă a fost majorată la 2 mii de lei, iar toate pensiile și prestațiile sociale au fost indexate cu 3,86%, ceea ce, potrivit autorităților, este și un anumit sprijin...
 
Legile și creativitatea. La un an de la reducerea vârstei de pensionare de către PSRM, Moldova revine din nou la reforma pensiilor, iniţiată cu câţiva ani în urmă. De la 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare va fi din nou de 63 de ani - pentru bărbați din 2022, pentru femei - de la 1 iulie 2028. Cotizația standard de asigurare va crește la 34 de ani și va fi introdus dreptul la pensionare anticipată. Nu fără aventuri, a fost redusă cota TVA în sectorul HoReCa - de la 12% la 6%, dar numai pentru perioada stării de urgență și de urgență în domeniul sănătății: problema controversată a datei intrării în vigoare a acestei măsuri de susținere a industriei a fost rezolvată printr-un proiect de lege suplimentar. Legea privind piața produselor petroliere a suferit modificări. În 2021, ANRE a ajustat în mod repetat metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere pentru a preveni o criză pe această piață. Iar în august, parlamentul a votat liberalizarea prețurilor, cu excepția produselor petroliere standard, iar acum ANRE stabilește prețuri maxime doar la benzina A-95 și motorina. Dar asta nu este tot: în primă lectură a fost aprobat un proiect de lege care va introduce din nou schimbări în această industrie. Acesta prevede un moratoriu asupra construirii de noi benzinării; desființarea unei taxe fixe pentru licența de import și comerț cu ridicata în valoare de 260 mii lei pe an; o creștere de 10 ori a amenzilor pentru companiile petroliere pentru încălcarea legii; interzicerea revânzării cu ridicata a produselor petroliere. La momente importante poate fi atribuită legea privind abolirea „secretului offshore” sau modificările aduse legii comerțului interior. Anul acesta a fost aprobat de două ori un pachet de legi privind politica fiscală pentru anul următor: piatra de poticnire a fost majorarea salariilor judecătorilor și lipsa acoperirii financiare în aceste scopuri. Nu este clară însă atenția sporită acordată sectorului jocurilor de noroc – introducerea interdicției complete a publicității pentru toate tipurile de jocuri de noroc este probabil doar începutul unei alte povești de curățare a pieței sau „protejarea cetățenilor” de dependențe. La capitolul ridicol la nivel absolut - ridicarearepetată a imunității parlamentare a lui Ilan Șor și confirmarea intențiilor de extrădare a acestuia în Moldova.
 
Arestarea procurorului general și modalități democratice de control asupra justiției. Lupta împotriva corupției și reforma justiției au fost declarate de noile autorități drept priorități. Dar încercarea de a crea un stat de drept, încălcând propriile norme, nu este cea mai bună tactică. Astfel, a fost adoptată o nouă lege a procuraturii, care a făcut posibilă legiferarea posibilității revocării Procurorului General, reformatării componenței Consiliului Suprem al Procurorilor și legalizarea procedurii de revocare a Procurorului General în cazul în care a fost pornit un dosar penal pe numele acestuia. În ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la această problemă, legea nu a fost încă modificată, iar procesul penal împotriva fostului procuror general Stoianoglo continuă. Sau, de exemplu, a funcționat perfect la alegerile locale din Bălți, când candidata partidului Șor, Marina Tauber, a fost scoasă de urgență din turul doi al alegerilor.
 
Diaspora – o direcție separată pe agenda guvernului. Alături de alte priorități importante, programul noului guvern include o întreagă secțiune dedicată relațiilor cu diaspora și politicilor din acest domeniu. Este planificată intensificarea cooperării cu membrii diasporei în toate domeniile; facilitarea accesului cetățenilor din străinătate la servicii consulare și servicii electronice de înaltă calitate prin MPay. Se elaborează un Program Național de stimulare a întoarcerii și de promovare (re)integrare a cetățenilor moldoveni implicați în procesul migrației; sunt în curs de elaborare mecanisme de cofinanțare de către diasporă a proiectelor naționale; se studiază modalitățile de atragere a economiilor migranților în economia țării. Amintim că diaspora a asigurat aproape 16% din voturi în turul doi al alegerilor prezidențiale și mai mult de 14% din voturi la alegerile parlamentare anticipate. PAS și Maia Sandu au primit cele mai multe voturi ale diasporei în ambele cazuri.
 
Pentru prima dată... În 2021, Ministerul Finanțelor al Moldovei pentru prima dată în istoria țării a emis și a plasat cu succes obligațiuni de stat pe 7 ani. Pentru prima dată pe piața de capital din Moldova au fost emise obligațiuni municipale, veniturile din vânzarea cărora autoritățile locale (Chișinău, Sângera și Ceadîr-Lunga) le vor direcționa către proiecte de investiții. În octombrie, rezervele valutare ale BNM au depăşit pentru prima dată nivelul record de 4 mlrd dolari. Pentru prima dată Moldova a primit permisiunea de a exporta produse lactate în ţările UE... Au fost anunţate şi noi investiţii private. De exemplu, un rezident al ZEL Bălți, compania elvețiană Schoeni, va investi 1,5 milioane de euro în construcția unei fabrici de procesare a legumelor și fructelor în Moldova, grupul austriac & Griller - 12 milioane de euro pentru extinderea producției și crearea a încă 500 de noi locuri de muncă, OmniSteel va construi o centrală, cu o investiție de 14 milioane de euro, în sudul Moldovei, investitorii au anunțat crearea unui parc de baterii solare etc.
 
2022 poate deveni un an de oportunități pentru autorități, sectorul privat și populația Moldovei. Dacă toată lumea se concentrează pe conținut și calitate, și nu numai pe formă și cantitate. Principalul este să nu se oprească și să avanseze pe drumul ales.
 

Agenția InfoMarket vă dorește succes, optimism, sănătate, împlinirea planurilor și știri bune în anul 2022!