Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în special, a majorat prognoza pentru creșterea PIB a Moldovei pentru anul 2021 cu 3 puncte procentuale - de la 3,8% la 6,8%.
Acest lucru este afirmat în noile prognoze economice pentru Europa și Asia Centrală publicate de Banca Mondială „Concurența și recuperarea întreprinderilor după pandemia COVID-19”. Potrivit studiului, experții BM au majorat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2022 cu 0,2 puncte procentuale - de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 - cu 0,6 puncte procentuale - de la 3,8% la 4,4%. Aceștia au subliniat că, după scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul pandemiei și a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid și se așteaptă ca creșterea să fie mai mare decât potențialul pe termen mediu. Prognozele pe termen scurt și mediu se bazează pe ipoteze despre conținerea pandemiei COVID-19, implementarea unui program de reformă ambițios și sprijin financiar susținut. În cazul în care pandemia se va relua, autoritățile sunt sfătuiți să se concentreze în primul rând asupra sectorului sănătății pentru a gestiona pandemia prin stabilirea unui echilibru între reformele pe termen lung și măsurile de atenuare. Experții BM notează că recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe. În acest context, se așteaptă ca noul Guvern să implementeze un program ambițios de reformă structurală pentru a spori competitivitatea (reforma justiției, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, etc.), sprijinind în același timp o redresare economică cu un impuls fiscal mai puternic. Analiștii BM se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 6,8% în 2021, menționând că o creștere puternică a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale a contribuit la o creștere semnificativă a consumului privat. Investițiile au crescut cu 20% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și reaprovizionarea după blocare au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor. După o recesiune puternică anul trecut, s-au observat schimbări pozitive în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, încă a existat o recesiune în sectorul agricol. Creșterea prețurilor la alimente din cauza eșecurilor culturilor și creșterea prețurilor globale la energie, împreună cu cererea internă puternică, au intensificat presiunile inflaționiste, obligând Banca Națională să înăsprească politica monetară cu 100 de puncte de bază, până la 3,75% în iulie, după aproape 10 luni de niveluri minime. Pozițiile externe s-au înrăutățit pe măsură ce importurile au crescut rapid, în timp ce exporturile nu au crescut atât de rapid, în pofida condițiilor comerciale îmbunătățite. Drept urmare, deficitul contului curent a atins aproape 13% din PIB comparativ cu 8,2% în trimestrul I al anului 2020 și a fost finanțat în principal din depozite în numerar și în valută. Datoria externă a încetinit, scăzând cu 2,1 puncte procentuale - până la 68% din PIB. În 7 luni ale anului 2021, sectorul sănătății (+51 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut) și securitatea socială (+14,5%) au fost principalii factori de creștere a cheltuielilor (+16,4%). Cheltuielile la activele nefinanciare au crescut cu 25%, în pofida scăderii cheltuielilor de capital. Colectarea veniturilor a crescut puternic (+20,5%) în urma relaxării măsurilor restrictive. Deficitul bugetar a atins 2,8% din PIB-ul proiectat și a fost finanțat în principal de pe piața internă. Datoria publică și garantată public a crescut cu 8 puncte procentuale până la 35,2% din PIB. Experții BM consideră că, pe măsură ce economia se redresează în trimestrul II al anului 2021, piața muncii și-a revenit cu o creștere atât a numărului populației ocupate (cu 1,9%), cât și a salariilor reale (+11,8%). În pofida îmbunătățirii generale a ocupării forței de muncă, anumite grupuri vulnerabile continuă să experimenteze efectele crizei sub forma reducerii orelor de muncă, a forței de muncă cu fracțiune de normă și a muncii de la distanță sau a încetării raportului de muncă. Redresarea în economiile principalilor parteneri comerciali ai Moldovei a condus la un flux semnificativ de remitențe în țară, care a contribuit la stabilizarea consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, creșterea inflației alimentare provoacă sau afectează gospodăriile mai sărace. Experții BM consideră că, în baza ipotezelor de izolare a pandemiei cu succes, cu un program larg de reformă al noului guvern susținut de parteneri de dezvoltare, creșterea economică în Moldova va continua pe termen mediu și va fi mai mare decât potențialul. Se așteaptă ca încrederea consumatorilor și a investițiilor și a tuturor sectoarelor să aibă o creștere puternică, dar nivelul lor din 2019 nu va fi atins decât după 2022. Cererea internă puternică și prețurile mondiale la energie mai ridicate vor duce la creșterea deficitelor de cont curent. Inflația este de așteptat să plutească la capătul superior al coridorului în a doua jumătate a anului 2021, să se deplaseze din coridor în 2022 și să se stabilizeze la 5% în 2023. Deficitul bugetar va rămâne mai mare pe termen mediu decât înainte de COVID-19. Drept urmare, datoria publică este de așteptat să crească, rămânând în același timp relativ scăzută conform standardelor internaționale. Se așteaptă ca vulnerabilitatea la calamitățile naturale să rămână ridicată, cu riscul de a perturba recuperarea fragilă și de a schimba atenția guvernului de la reformele pe termen lung la măsuri de atenuare. Experții BM consideră că riscurile care pot determina o încetinire a ritmului de recuperare incluzivă includ rate lente de vaccinare, posibilitatea reintroducerii măsurilor de izolare, posibilitatea unor evenimente climatice nefavorabile și o creștere a inflației alimentare. // 06.10.2021 – InfoMarket.
