Afacerile din regiunea transnistreană își pierd treptat regimul special aplicabil importului de mărfuri. După ce, începând cu anul 2024, companiile din regiune au început să plătească taxe vamale în condiții generale, următoarea etapă o reprezintă TVA-ul și accizele. Ministerul Finanțelor propune ca procesul să înceapă de la 1 septembrie 2026, să fie extins în ianuarie și aprilie anul următor, iar până în 2030 să se aplice integral regimul fiscal general al Moldovei asupra mărfurilor importate de operatorii economici din regiune.
Schimbarea nu va avea loc dintr-o dată. În prezent, mărfurile pe care companiile din stânga Nistrulului le importă în cadrul tranzacțiilor economice externe directe și care rămân pe teritoriul regiunii pot fi vămuite fără TVA și accize. Noul proiect menține această facilitate pentru majoritatea mărfurilor, dar începe să reducă treptat lista excepțiilor.
Se propune ca prima etapă să înceapă la 1 septembrie. TVA și accizele, acolo unde este prevăzut de Codul Fiscal, vor fi percepute la importul de icre, produse alcoolice și din tutun, produse care conțin nicotină, parfumurilor, articolelor pirotehnice, blănurilor, pietrelor prețioase și bijuteriilor, anumitor categorii de metale prețioase și minereuri, mijloacelor de transport, telefoanelor și computerelor.
Începând cu 1 ianuarie 2027, se propune extinderea regimului la băuturile nealcoolice îndulcite și aromatizate, minereuri și concentrate, zgură și cenușă, metale feroase și neferoase și produse din acestea, caolin și alte tipuri de argilă, produse petroliere și uleiuri. Începând cu 1 aprilie, rândul va veni la gazul natural și energia electrică.
Ultimele două categorii sunt deosebit de importante. În prima etapă, Ministerul Finanțelor a ales în mod deliberat mărfurile pe care le consideră mai puțin sensibile pentru populație: produsele supuse accizelor, bunurile de lux, autovehiculele și produsele electronice. Resursele energetice au fost amânate pentru o dată ulterioară tocmai în vederea unei tranziții treptate. În nota explicativă, autoritățile menționează în mod direct că proiectul face parte din stânga Nistrului în spațiul economic, vamal și fiscal unitar al Moldovei.
Adică nu mai este vorba atât de o nouă serie de impozite, cât de o schimbare consecventă a modelului însuși al relațiilor statului cu mediul de afaceri din regiunea transnistreană.
Acest proces a început mai devreme. Începând cu 1 ianuarie 2024, companiile de pe malul stâng plătesc taxe vamale după aceleași principii generale ca și ceilalți operatori economici din Moldova. În 2025, întreprinderile din Transnistria au virat aproximativ 166,7 milioane de lei sub formă de taxe vamale. Până la sfârșitul primului semestru al anului 2026, în Registrul de Stat figurau 2 492 de agenți economici de pe malul stâng și din Bender: 461 erau înregistrați permanent, iar alți 2 031 erau înregistrați temporar.
Acum, unificarea se extinde de la taxele vamale la impozitele indirecte interne. Logica economică este clară: o companie înregistrată pe una dintre malurile Nistrului nu ar trebui să beneficieze de un avantaj la import doar datorită locului de înregistrare. Tocmai diferențele dintre regimurile fiscale sunt considerate de Ministerul Finanțelor ca fiind sursa unor posibile denaturări ale concurenței, a arbitrajului fiscal și a redirecționării artificiale a fluxurilor comerciale.
Însă reformei îi lipsește încă o cifră importantă — costul acesteia.
În cadrul procesului de coordonare a documentului, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a solicitat completarea justificării cu un calcul al veniturilor preconizate din TVA și accize, precum și determinarea efectului financiar asupra bugetului de stat. Ministerul Finanțelor a recunoscut că, în etapa actuală, este imposibil să se facă o estimare fiabilă: veniturile vor depinde de volumele și structura efectivă a importurilor, de modificările fluxurilor comerciale și de măsura în care companiile vor respecta noile reguli. Prin urmare, documentul menționează doar un efect pozitiv treptat asupra bugetului, fără a preciza o sumă concretă.
Aceasta este o limitare importantă. Deocamdată nu se poate spune nici cât va încasa statul în plus, nici în ce măsură se vor modifica costurile unor întreprinderi sau prețurile de pe malul stâng. Chiar Ministerul Finanțelor recunoaște posibilitatea ca reforma să influențeze prețul anumitor mărfuri, motiv pentru care propune o extindere a perioadei de tranziție.
În schimb, direcția a fost deja formulată în mod clar. Până în 2030, autoritățile doresc să ajungă la aplicarea integrală a regimului fiscal comun pentru toate mărfurile importate de companiile din Transnistria, în condiții echivalente cu cele în vigoare pentru întreprinderile din restul țării.
Astfel, importanța proiectului nu rezidă în impozitul pe icre, autovehicule sau telefoane începând cu 1 septembrie. Moldova începe să elimine una dintre ultimele bariere economice rămase între cele două maluri. Primele categorii de mărfuri au fost alese cu prudență, gazul și energia electrică fiind amânate pentru etapa următoare, iar tranziția generală fiind eșalonată până în 2030. În același timp, statul a stabilit deja modelul final, deși nu a reușit încă să calculeze costul financiar al acestei unificări. /17.08.2026 - InfoMarket.