Gazul se scumpește din nou: de ce reducerea tarifului a durat doar câteva luni

Moldova ar putea începe noul sezon de încălzire cu un tarif la gaz care se va apropia aproape de nivelurile anterioare din perioada crizei. Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a propus majorarea prețului pentru consumatorii casnici cu 40,7% — de la 13,35 la 18,79 lei pe metru cub, fără TVA. Având în vedere cota actuală de TVA de 8%, tariful final ar putea crește de la 14,42 la 20,29 lei pe metru cub.

Deocamdată nu este vorba despre o decizie definitivă, ci despre un proiect de decizie al ANRE, supus dezbaterii publice. Cu toate acestea, amploarea majorării propuse arată cât de repede s-au schimbat condițiile pe piața energiei. Încă la începutul lunii februarie 2026, tariful pentru populație a fost redus cu 13,9%, iar câteva luni mai târziu, autoritatea de reglementare ia în considerare o majorare a acestuia cu aproape jumătate.

Pentru consumatorul obișnuit, diferența va fi una foarte simțită. La un consum de 100 de metri cubi de gaz, factura va crește cu aproximativ 587 de lei, la 150 de metri cubi — cu 880 de lei, iar la 200 de metri cubi cheltuielile suplimentare vor depăși 1,17 mii de lei. În lunile reci, când gazul este utilizat nu doar pentru gătit, ci și pentru încălzirea caselor individuale și a apartamentelor cu sisteme autonome, această majorare va deveni unul dintre principalii factori de creștere a cheltuielilor gospodăriilor.

Cererea furnizorului a fost chiar mai mare. Energocom a propus stabilirea tarifului pentru populație la nivelul de 19,38 lei pe metru cub fără TVA, respectiv 20,93 lei cu TVA. ANRE a redus valoarea propusă cu aproximativ 60 de bani pe metru cub, însă, în principiu, acest lucru nu schimbă situația: consumatorii sunt pregătiți pentru o scumpire semnificativă a gazului.

Principalul motiv invocat pentru revizuirea tarifului este creșterea costului de achiziție. La aprobarea prețului actual, s-a luat în calcul un cost mediu ponderat al gazului de 404,24 euro pe 1.000 de metri cubi. De fapt, în perioada ianuarie–iulie 2026, aceasta s-a ridicat la aproximativ 423,28 euro, iar pentru perioada august–decembrie se prognozează deja 623,54 euro pe 1.000 de metri cubi.

Astfel, costul preconizat al achizițiilor în a doua jumătate a anului depășește cu aproximativ 54% valoarea prevăzută în tariful actual. Dacă s-ar menține prețul actual, furnizorul ar vinde gazul populației la un preț semnificativ mai mic decât costul necesar pentru achiziționarea, transportul și livrarea acestuia.

Conform datelor prezentate autorității de reglementare, numai în perioada ianuarie–iulie cheltuielile pentru serviciul reglementat au depășit veniturile potențiale cu aproximativ 106,8 milioane de lei. Dacă tariful nu va fi modificat, diferențele vor continua să se acumuleze. Ulterior, acestea ar trebui oricum acoperite — fie printr-o creștere mai bruscă a prețului, fie prin sprijin de stat, fie prin includerea pierderilor acumulate în tarifele viitoare.

Din punct de vedere formal, majorarea se explică prin circumstanțe externe. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au accentuat volatilitatea pieței europene a gazelor naturale și au dus la creșterea cotațiilor. Pentru Moldova, care depinde în continuare de gazul importat și nu este în măsură să influențeze prețurile internaționale, astfel de fluctuații se transformă rapid într-o problemă internă legată de tarife.

Situația demonstrează din nou și o vulnerabilitate mai profundă a modelului energetic moldovenesc. Reducerea tarifului din februarie a creat impresia că perioada prețurilor ridicate a rămas în urmă. Cu toate acestea, prețul actual s-a dovedit stabil doar în condițiile unei conjuncturi de piață relativ favorabile. De îndată ce costul achizițiilor a început să crească, tariful a necesitat din nou o revizuire.

Aceasta înseamnă că consumatorii continuă să suporte aproape întregul risc legat de preț. Când gazul se ieftinește pe piețele externe, tariful poate fi redus, deși de obicei cu o anumită întârziere. Când prețurile cresc, furnizorul și autoritatea de reglementare sunt nevoiți să transfere destul de rapid costurile suplimentare către consumatorul final, pentru a evita acumularea de abateri financiare.

Creșterea nu va afecta doar facturile populației. Gazul este inclus în costurile de încălzire, de producție a energiei termice, de funcționare a întreprinderilor industriale, din agricultură, din sectorul serviciilor și din alte sectoare. Chiar și companiile care nu utilizează gazul în mod direct se pot confrunta cu o creștere a cheltuielilor prin scumpirea mărfurilor, a serviciilor logistice, a chiriilor și a serviciilor publice.

Ca urmare, noul tarif poate accentua presiunea inflaționistă tocmai în momentul în care guvernul își declară intenția de a stimula creșterea economică și de a crește veniturile populației. Serviciile de utilități mai scumpe reduc veniturile disponibile ale cetățenilor, limitează consumul altor bunuri și, în același timp, cresc costurile întreprinderilor.

O problemă separată o reprezintă programul de compensații. Dacă tariful va fi aprobat la nivelul propus, statul va trebui să decidă ce parte din această majorare este dispus să suporte din buget. Fără un sprijin suficient, familiile cele mai vulnerabile se pot confrunta cu o creștere bruscă a cheltuielilor cu energia. Însă extinderea compensațiilor înseamnă o sarcină suplimentară pentru finanțele publice, care trebuie deja să asigure finanțarea programelor sociale, a infrastructurii, a majorării salariilor și a reformelor noului guvern.

Astfel, costul gazului nu dispare nicăieri — se schimbă doar cine și când îl plătește. Dacă tariful se menține sub nivelul justificat din punct de vedere economic, diferența este acoperită de furnizor sau compensată de stat. Dacă prețul crește, costurile sunt transferate imediat către populație și întreprinderi.

NARE subliniază că tariful poate fi revizuit din nou în sensul scăderii, dacă prețurile internaționale vor scădea. Dar pentru consumatori aceasta este o consolare slabă: sezonul de încălzire va începe peste câteva luni, iar tocmai în această perioadă prețul mai ridicat va avea un efect negativ maxim.

Decizia care urmează va fi prima încercare economică serioasă pentru noul guvern. Cabinetul de miniștri promite să restabilească încrederea, să stimuleze investițiile și să facă politica de stat mai previzibilă. Cu toate acestea, majorarea tarifului cu aproape 41% va necesita inevitabil nu doar o explicație tehnică a prețurilor de achiziție, ci și un răspuns clar la întrebarea privind modul în care statul intenționează să protejeze populația și economia de un nou șoc energetic.

Reducerea tarifului din februarie nu s-a dovedit a fi începutul unei perioade de gaze ieftine în mod durabil, ci doar o pauză temporară. Acum, Moldova va trebui din nou să aleagă între creșterea facturilor, compensațiile bugetare și acumularea datoriilor la tarife. Și fiecare dintre aceste opțiuni are, în cele din urmă, prețul său. //23.07.2026 – InfoMarket.