În perioada 2022-2024, necesarul de finanțare a balanței de plăți a Moldovei va ajunge la 1,7 miliarde de dolari.
Acest lucru este menționat într-o scrisoare pe care guvernul și Banca Națională a Moldovei au trimis-o anterior Fondului Monetar Internațional, solicitând o majorare de 260,11 milioane de dolari în actualul program cu FMI - până la 795,72 milioane de dolari și aprobarea eliberării imediate a unei noi tranșe de 144,81 milioane de dolari. După cum s-a menționat, războiul din Ucraina a afectat economia moldovenească prin mai multe canale, inclusiv prin creșterea prețurilor la energie, întreruperea comerțului, efecte negative asupra încrederii publice și impactul indirect al sancțiunilor. Ca urmare, conturile externe și bugetul s-au deteriorat, rezervele s-au redus, iar nevoile de finanțare s-au acumulat. Scrisoarea subliniază că războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului au dus la o deteriorare suplimentară a mediului economic și social din Moldova, care rămâne destul de dificil. Încă din toamna anului 2021, prețurile ridicate și volatile la gazele naturale au complicat mediul politic de luare a deciziilor în fața pandemiei COVID-19 în curs. În plus, războiul a avut un impact negativ semnificativ asupra economiei naționale, numărul cumulat al refugiaților ucraineni care au sosit în țară ajungând la aproximativ 15% din populația țării noastre. În acest context dificil, rezervele bugetare, care au servit ca primă linie de apărare pentru asigurarea securității umane și energetice, au fost practic epuizate. Presiunea pe piața valutară a ieșit în evidență, ceea ce a determinat Banca Națională să intervină pe piață pentru a vinde valută până la un total de peste 10% din rezervele valutare. Deficitul de cont curent continuă să se adâncească din cauza tranzacțiilor comerciale mari cu Rusia și Ucraina (aproximativ 22% și, respectiv, 12% din totalul importurilor și exporturilor) și a prețurilor ridicate ale materiilor prime în întreaga lume. Încrederea redusă în viitor afectează lichiditatea băncilor comerciale și disponibilitatea acestora de a investi în titluri de stat, ceea ce afectează în mod negativ consumul privat și investițiile. Se remarcă faptul că escaladarea șocurilor creează nevoi financiare semnificative și amenință coeziunea socială. Documentul afirmă că perspectivele economice pe termen scurt vor fi afectate în mod semnificativ de impactul combinat al războiului din Ucraina, de creșterea prețurilor la energie și de pandemia COVID-19 în curs de desfășurare. "Ne așteptăm la o stagnare economică în 2022, cu o creștere a PIB-ului prognozată de 0,3%, față de o prognoză de 4,5% înainte de război. Impulsionată de creșterea prețurilor la alimente și energie, prognozăm o rată medie a inflației de 22% pentru 2022, ceea ce pune BNM în fața sarcinii dificile de a găsi echilibrul potrivit între înăsprirea țintelor de politică monetară și susținerea redresării economice. Ne așteptăm ca deficitul bugetului de stat să ajungă la 7,2% din PIB, în scădere de la 6% prevăzut în Legea bugetului pe 2022, deficitul de cont curent să fie de 13% din PIB, iar rezervele valutare să scadă la 3,3 miliarde de dolari, echivalentul acoperirii a 4,5 luni de importuri", se arată în scrisoare. Riscurile la adresa perspectivelor rămân semnificative, a declarat acesta. Creșterile mai mari decât se așteptau ale prețurilor la energie sau întreruperile în aprovizionarea cu energie ar putea agrava bilanțul companiilor atât din sectorul public, cât și din cel privat. Incertitudinea privind securitatea energetică legată de necesitatea unui nou contract de energie electrică sau progresele limitate în ceea ce privește auditul datoriei de gaze a Moldovagaz ar putea duce la întreruperi ale aprovizionării și la cheltuieli bugetare semnificative. O escaladare a războiului din Ucraina ar putea submina încrederea în viitor, ar putea exercita presiuni asupra monedei naționale, ar putea submina piața internă a titlurilor de stat și ar putea duce la retrageri masive de depozite din sistemul bancar. "Prima linie de apărare împotriva acestor riscuri semnificative este implementarea consecventă a reformelor. Atragerea de resurse suplimentare din partea FMI, a altor parteneri multilaterali și bilaterali și a donatorilor ar trebui să contribuie la consolidarea încrederii în depășirea șocurilor negative", se arată în scrisoare. // 17.05.2022 – InfoMarket
