Fitch Ratings a confirmat ratingul pe termen lung al Moldovei pentru riscul de nerambursare al emitentului în valută la „B+”, cu perspectivă stabilă
Potrivit unui anunț al agenției de rating, ratingul „B+” al Moldovei reflectă angajamentul față de politicile care au permis menținerea stabilității macroeconomice și financiare în pofida unui număr de șocuri potențial destabilizatoare. Ratingul „B+” ia în considerare, de asemenea, nivelul scăzut al datoriei publice a Moldovei, profilul gestionabil de rambursare a datoriei și disponibilitatea asistenței financiare externe, precum și PIB-ul pe cap de locuitor mai ridicat în comparație cu țările similare. Acești factori sunt contrabalansați de expunerea ridicată a micii economii moldovenești la riscurile geopolitice datorate războiului din Ucraina, conflictului înghețat și interferenței străine potențial destabilizatoare în politica internă, precum și de deficitul de cont curent structural mare și datoria externă netă ridicată. Potrivit sursei citate, Moldova este foarte expusă efectelor războiului din Ucraina din cauza proximității geografice, a interferenței Rusiei în politica internă și a prezenței militare în Transnistria, precum și a riscului ca evoluțiile politice interne să poată perturba reorientarea actuală a politicii externe către Occident. În 2024, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost realeasă pentru un al doilea mandat, iar țara a aprobat, cu o marjă redusă, un referendum pentru a înscrie în Constituție obiectivul de aderare la UE. Alegerile parlamentare vor avea loc în iulie 2025, iar riscul de intervenție externă rămâne ridicat. Fitch Ratings estimează că deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 16% din PIB în 2024, din cauza slabei performanțe a exporturilor, a scăderii remiterilor și a creșterii importurilor. Se estimează că deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat de 13,9% din PIB în 2025 din cauza unei redresări lente în Europa și a creșterii importurilor de energie. Deoarece deficitul de cont curent este acoperit doar parțial de intrările reduse de investiții străine directe, datoria externă netă, estimată la 29,7% din PIB la sfârșitul anului 2024, ar trebui să continue să crească. Rezervele internaționale totale au ajuns la 5,5 miliarde USD la sfârșitul anului 2024. Disponibilitatea finanțării oficiale va contribui la menținerea gradului de acoperire a rezervelor la 5,2 luni de plăți externe curente în 2025-2026, peste valoarea mediană „B” proiectată de 4,2. Rata lichidității externe a Moldovei (raportul dintre activele externe lichide și pasivele externe pe termen scurt), proiectată la 175% în 2025, este mai mare decât cea a colegilor săi. Experții Fitch Ratings subliniază faptul că guvernul proeuropean al Moldovei a primit asistență financiară și tehnică continuă începând cu 2021. Moldova se află în faza de preselecție a negocierilor de aderare la UE, iar UE a oferit un sprijin financiar semnificativ (250 de milioane EUR) pentru a ajuta Moldova să facă față șocurilor prețurilor la energie și să ofere beneficiile integrării economice prin intermediul unui Fond de creștere de 1,9 miliarde EUR pe 3 ani. În decembrie 2024, Moldova a finalizat cea de-a șasea revizuire în cadrul Mecanismului extins de creditare (ECF) și al Mecanismului extins de finanțare (EFF), cu o durată de 40 de luni, și cea de-a doua revizuire a programului sprijinit de Mecanismul de finanțare pentru a obține reziliență și sustenabilitate pe termen lung. Analiștii notează că deficitul bugetului de stat al Moldovei s-a redus la 3,9 % din PIB în 2024 datorită creșterii puternice a veniturilor și cheltuielilor mai mici decât cele prevăzute în buget, inclusiv a performanței mai scăzute a cheltuielilor de capital. Deși detaliile nu sunt încă disponibile, punerea în aplicare a Fondului de creștere al UE, inclusiv proiectele de investiții publice, ar putea duce la o creștere temporară a deficitului până la o medie de 4,8% din PIB în 2025-2026. Datoria publică totală este estimată la 38,5% din PIB la sfârșitul anului 2024, sub media de 50% din previziunile „B”, dar se preconizează că se va apropia de 43% până în 2026. Aproximativ 63% din datoria publică este exprimată în valută, dar această datorie este deținută de creditori oficiali și, în cea mai mare parte, în condiții favorabile. Guvernul nu are nicio datorie comercială externă. Cheltuielile cu dobânzile sunt relativ scăzute - 1,4% din PIB sau 4,1% din veniturile statului (sub media de 12,9% pentru un rating „B”). Experții subliniază faptul că Moldova se confruntă cu al treilea șoc energetic din 2021, deoarece livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu energie electrică a țării. Amortizoarele externe îmbunătățite, disponibilitatea finanțării externe și importurile de energie alternativă au ajutat Moldova să evite întreruperile semnificative, pe lângă creșterea prețurilor la energia electrică. Legăturile mai strânse cu piețele europene de energie electrică, creșterea producției interne (inclusiv a energiei regenerabile) și măsurile de eficiență energetică vor reduce expunerea la sursele de energie legate de Rusia. Cu toate acestea, inflația a accelerat la 9 % pe an în ianuarie din cauza ajustărilor tarifelor la gaze, electricitate și încălzire, combinate cu creșterea prețurilor la unele produse alimentare (din cauza secetei din 2024). Deși finanțarea UE pentru subvenționarea facturilor la electricitate și presiunile limitate asupra prețurilor cererii interne pot atenua impactul creșterii prețurilor la electricitate, experții Fitch Ratings estimează o inflație anuală medie de 9,5% în 2025, în creștere de la 4,7% în 2024 și peste mediana proiectată „B” de 5%. Riscurile de inflație sunt generate de efectele de runda a doua ale creșterii prețurilor la energie. Experții remarcă faptul că combinația de politici macroeconomice ale Moldovei, inclusiv angajamentul credibil față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a sprijinit capacitatea acesteia de a face față șocurilor externe. Banca Națională a Moldovei a majorat rata de actualizare cu 290 puncte de bază până la 6,5% în ianuarie-februarie, ca răspuns la șocul prețurilor la energie. Este probabil ca politica monetară a BNM să fie echilibrată, evitând riscul unor efecte de runda a doua, evitând în același timp înăsprirea excesivă a condițiilor de finanțare interne. Experții subliniază că o serie de șocuri energetice și geopolitice au afectat negativ creșterea PIB-ului în ultimii ani. Seceta și cererea externă slabă au condus la o contracție de 1,9% în T3 2024, după o creștere medie de 2,4% în S1 2024. „Estimăm că o creștere a PIB de 0,1% în 2024 și o creștere în 2025, proiectată la 1,7%, vor fi îngreunate de inflația mai mare și de o redresare mai slabă decât se aștepta în UE, inclusiv în România (37% din exporturi). Cu toate acestea, măsurile de sprijin energetic (facilitate de finanțarea de urgență a UE) și plățile inițiale preconizate din Fondul de creștere al UE ar putea sprijini creșterea cererii interne în S2 2025”, a declarat Fitch Ratings. // 10.03.2025 - InfoMarket.
