Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023.
De asemenea, a lăsat neschimbată prognoza de creștere economică a Moldovei în 2024 la nivelul de 4,2%, iar în 2025 la nivelul de 4,1%. - la 4,1 la sută. Datele se regăsesc în noile Perspective Economice ale BM pentru regiune, publicate în cadrul raportului. Potrivit prognozelor, rata inflației în Moldova va fi de 14,1% în 2023, 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025. - 4,9%. Experții BM notează în materialele lor că economia moldovenească a suferit consecințe grave din cauza războiului din Ucraina și a creșterii inflației. În primul trimestru al anului 2023, scăderea puterii de cumpărare a dus la un declin al economiei, însă inflația se reduce treptat. Perspectivele pe termen scurt depind de războiul din Ucraina, de prețurile energiei și de condițiile meteorologice, în timp ce perspectivele pe termen lung depind de reformele structurale nefinalizate și de ritmul de aderare a Moldovei la UE. Analiștii BM subliniază că Moldova a fost grav afectată de efectele de propagare ale războiului din Ucraina, ceea ce a dus la o criză a energiei și a refugiaților. În pofida eforturilor concertate de atenuare a acestor crize prin măsuri fiscale stricte și o politică monetară rapidă, consumul privat a fost deprimat din cauza scăderii veniturilor gospodăriilor și a condițiilor financiare incerte. Ca urmare, economia Moldovei a intrat în recesiune în 2022. Perspectivele pe termen mediu vor fi influențate de capacitatea guvernului de a contracara scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, menținând în același timp ritmul programului de reforme. Principalele provocări includ creșterea lentă a productivității, deficiențele structurale și de guvernanță, prezența semnificativă a întreprinderilor de stat, concurența limitată, mediul de afaceri dezechilibrat și denaturările fiscale. Riscurile sporite de fenomene meteorologice extreme și de șocuri energetice rămân relevante. Experții BM scriu că impactul deplin al războiului din Ucraina și al aprovizionării cu energie asupra economiei moldovenești în 2023 rămâne incert. Posibila creștere a costurilor energiei în a doua jumătate a anului 2023 ar putea necesita realocare sau finanțare suplimentară pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor. În plus, costurile mai mari ale factorilor de producție și condițiile meteorologice secetoase ar putea reduce și mai mult randamentele agricole, sporind presiunile inflaționiste și diminuând activitatea economică. Analiștii BM spun că, în acest context, reducerea sărăciei observată în 2021 este probabil să fie de scurtă durată, deoarece Moldova se luptă cu consecințele războiului din Ucraina, afectând rezidenții vulnerabili din cauza prețurilor ridicate la alimente și combustibili. În actualul mediu geoeconomic, perspectivele pe termen lung ale Moldovei depind de alinierea programului său de reformă la aderarea la UE și de ritmul reformelor de creștere a productivității. Aceste reforme includ consolidarea concurenței și a gestionării activelor din sectorul public, îmbunătățirea și digitalizarea climatului de afaceri, creșterea eficienței finanțelor publice și crearea unei economii rezistente la schimbările climatice. Experții BM au remarcat că PIB-ul Moldovei s-a contractat cu 2,3% în prima jumătate a anului 2023. Acest lucru a fost cauzat de o scădere de 4,7 puncte procentuale a consumului privat, cauzată de prețurile mai mari și de scăderea puterii de cumpărare. Eforturile de reaprovizionare au avut un efect pozitiv (1 p.p.), în timp ce investițiile au scăzut (-0,8 p.p.), posibil din cauza unei abordări monetare relaxate și a creșterii riscurilor. Exporturile nete au crescut cu 2,3 pp, deoarece importurile au fost moderate din cauza cererii interne mai slabe. În ceea ce privește oferta, sectoarele energiei și comerțului au fost principalii inhibitori ai creșterii, pierzând 2,5 pp. Pe fondul deteriorării climatului regional, industria prelucrătoare a scăzut cu 1,3 pp, iar contribuția sectorului IT și al comunicațiilor a scăzut cu 0,5 pp. Agricultura s-a confruntat cu seceta de anul trecut și cu costurile inputurilor (-0,1 p.p.). Experții BM subliniază că poziția externă a Moldovei s-a îmbunătățit, dar creșterea prețurilor la energie și scăderea exporturilor creează vulnerabilități. Datorită exporturilor constante de servicii (transport și IT) și a schimbărilor pozitive în conturile primare și secundare (remitențele au crescut cu 11%), deficitul de cont curent a scăzut cu 2,6 p.p., ajungând la 16,1% din PIB. Finanțarea s-a realizat în principal prin numerar și depozite. Cu toate acestea, datoria externă a crescut la 66,6% din PIB. Inflația se află pe o traiectorie descendentă, ajungând la 18,7% între ianuarie și iulie. Deficitul bugetar s-a adâncit la 4,7% din PIB în S1 2023, alimentat de o creștere cu 20% a cheltuielilor, determinată de ratele dobânzilor și de cheltuielile sociale. Veniturile au rămas în urmă (13%), deoarece activitatea economică a scăzut. Datoria publică a crescut cu 2 p.p., ajungând la 32,5% din PIB. Din cauza prețurilor record și a scăderii puterii de cumpărare, venitul mediu real al gospodăriilor a scăzut cu 6% în 2022. În pofida scăderii puterii de cumpărare, ocuparea forței de muncă a crescut cu 2,2%, determinată de o creștere de 4,5% a ocupării forței de muncă feminine. Experții BM prognozează că creșterea PIB-ului Moldovei se va redresa treptat până la 1,8% în 2023 și se va redresa complet în 2024. Pe fondul unui efect de bază puternic, creșterea va fi reluată în cursul acestui an datorită remitențelor puternice, stimulentelor fiscale și condițiilor monetare îmbunătățite care vor sprijini consumul și investițiile. În ceea ce privește producția, se așteaptă ca agricultura să se redreseze puternic după seceta de anul trecut. Pe termen mediu, creșterea depinde de dinamica inflației, de securitatea energetică și de evoluțiile din Ucraina. Se așteaptă ca măsurile guvernamentale, cum ar fi creșterea pensiilor, a asigurărilor sociale și a salariilor în 2023, să atenueze impactul asupra gospodăriilor. Creditele de consum rămân scăzute, iar proximitatea față de Ucraina reprezintă o provocare atât pentru investițiile interne și externe, cât și pentru exporturile nete. În ceea ce privește producția, industria va continua să fie constrânsă de costurile mai mari ale factorilor de producție. Cu toate acestea, sectorul serviciilor va conduce creșterea, cu o contribuție puternică din partea sectorului transporturilor, în principal datorită transportului de mărfuri din Ucraina. În ipoteza unor prețuri de import moderate și a unor efecte controlate ale celei de-a doua runde, inflația va scădea treptat până la obiectivul BNB de 5% până la sfârșitul anului 2023. Se preconizează că poziția externă se va confrunta cu provocarea reprezentată de prețurile ridicate la import și de o încetinire a intrărilor de capital cauzată de creșterea incertitudinii. Fluxurile de remitențe se vor stabiliza pe termen mediu, deoarece migranții caută destinații alternative, ceea ce va contribui la soluționarea deficitului structural de cont curent. Se preconizează că deficitul de cont curent va depăși nivelurile de dinainte de COVID-19 și va rămâne dependent de finanțarea externă. Încetinirea preconizată a economiei va duce la scăderea veniturilor și la un deficit bugetar de 5,4 % în 2023. se preconizează că deficitul ridicat va persista pe termen mediu din cauza nevoilor de infrastructură. În ciuda perspectivelor dificile, datoria publică rămâne rezistentă. Rata sărăciei, măsurată prin pragul sărăciei de 6,85 USD pe zi, se preconizează că va scădea de la 16,2% în 2022 la 13,9% în 2023. Odată cu redresarea economică preconizată, se estimează că rata sărăciei va scădea la 11,1% în 2024. Trebuie remarcat faptul că, în raportul anterior al BM pentru iunie 2023, Banca Mondială a majorat prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2023 cu 0,2 puncte procentuale. - de la 1,6% la 1,8%, a menținut prognoza de creștere economică în 2024 la nivelul de 4,2%, iar pentru 2025 a prognozat creșterea PIB-ului Moldovei la 4,1%. // 06.10.2023 - InfoMarket
