Octavian Armașu: Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei se mențin la un nivel suficient de ridicat și pot acoperi importurile pe o perioadă de 4,8 luni, cu un minim necesar de 3 luni
Declarația a fost făcută de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei în fața deputaților. El a subliniat că reducerea rezervelor valutare ale BNM cu 647,3 milioane de dolari în perioada de la sfârșitul lunii octombrie 2021, când acestea au atins un nivel record de 4 miliarde 073,42 milioane de dolari, până la 3 miliarde 426,1 milioane de dolari la 30 martie 2022, a avut loc pe fundalul a două șocuri externe: criza de pe piața energetică, cauzată de creșterea prețurilor la gazele și produsele petroliere importate în toamna anului trecut și conflictul militar din Ucraina. Pentru a contracara efectele acestor șocuri, BNM a intervenit prin vânzarea de valută străină pe piață în cantitățile necesare pentru a limita volatilitatea excesivă a cursului de schimb, a gestiona dezechilibrele balanței de plăți, a satisface necesitățile de valută străină ale populației și a menține stabilitatea macrofinanciară a Moldovei. În perioada noiembrie 2021-martie 2022, vânzările nete de valută străină de către BNM au însumat 712,1 milioane de dolari. Șeful Băncii Naționale a spus că efectele crizei s-au făcut simțite încă de la începutul lunii noiembrie, când piața nu a putut satisface pe deplin cererea sporită de valută străină din partea importatorilor de energie. În special, cererea lor de valută în perioada noiembrie 2021 - martie 2022 a crescut până la 767,2 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 524,9 milioane de dolari (de aproape 3 ori) mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Conflictul armat din Ucraina din acest an a provocat o mare agitație pe piața valutară locală, care a durat 23 de zile calendaristice - între 24 februarie și 18 martie. Deficitul de valută de pe piață în această perioadă a fost de 6,5 ori mai mare decât în aceleași 23 de zile (1-23 februarie) înainte de invazia rusă în Ucraina. După cum a subliniat Octavian Armașu, în această situație a crescut necesitatea intervențiilor BNM, pentru a calma piața și a preveni o volatilitate puternică a cursului leului. În această perioadă, intervențiile valutare ale BNM pentru a vinde valută străină s-au triplat față de începutul anului înainte de conflict și au reprezentat 346 milioane de dolari (49% din totalul intervențiilor de la începutul lunii noiembrie). În perioada 24 februarie - 18 martie, cererea netă de valută forte atât din partea agenților economici, cât și a gospodăriilor populației a crescut substanțial, deși acestea din urmă vând de obicei valuta pe piață. În aceeași perioadă, au existat semne că persoanele fizice și-au transferat conturile din moneda națională în valută străină. Soldurile conturilor lor în valută și în lei au scăzut, iar majoritatea retragerilor în lei au fost efectuate pentru a cumpăra valută. Cererea de valută străină a crescut și a avut loc migrarea de la conturile în lei la cele în valută. Guvernatorul BNM a declarat că scopul intervențiilor Băncii Naționale este de a asigura ținta inflației și de a menține stabilitatea prețurilor. Unul dintre efectele intervenției a fost reducerea presiunilor inflaționiste cauzate de șocurile externe și reducerea lichidității excesive din sistemul bancar. Octavian Armașu a spus că activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale se mențin la un nivel suficient de înalt și sunt capabile să acopere importurile pe 4,8 luni, cu minimul necesar de 3 luni. Șeful Băncii Naționale a subliniat că, în cazul în care războiul din Ucraina se va încheia, o parte din activele în valută ale BNM vor fi recuperate prin dezdolarizarea depozitelor, iar cetățenii vor reveni pe piață și vor vinde valuta. Octavian Armașu a explicat că, fără o intervenție sub formă de vânzare a valutei, ar avea loc o devalorizare puternică a leului, ceea ce ar duce la o creștere și mai mare a prețurilor la combustibil în țară, la resursele energetice, ceea ce ar duce la o inflație mai mare, la creșterea accelerată a prețurilor la toate produsele, la medicamente etc. Instabilitatea de pe piața valutară ar fi afectat activitățile de investiții. Șeful BNM a spus că o devalorizare semnificativă a leului ar fi avut un impact asupra importurilor, iar tarifele la gaze ar fi crescut și mai mult. Inflația ar fi mai mare. În același timp, BNM a împiedicat fluctuațiile excesive ale cursului de schimb și a prevenit procesele inflaționiste mai mari. Potrivit acestuia, intervențiile valutare au dus la retragerea de pe piață a 8 miliarde de lei, ceea ce va contribui în continuare la diminuarea procesului inflaționist. Reducerea rezervelor de valută străină a redus, de asemenea, masa monetară. Cererea de monedă din partea sectorului financiar a scăzut. Băncile au trebuit să gestioneze lichiditățile și să crească ratele la depozite. Retragerea de bani din conturi a încetat. Octavian Armașu a explicat că BNM face atractive economiile în lei. Ratele la depozite sunt în creștere, iar acesta este unul dintre pilonii stabilității leului. El a spus că BNM a acumulat suficiente rezerve pentru a interveni și a asigura stabilitatea pieței în perioada de șocuri, iar rezervele au fost folosite pentru aceasta. "Obiectivul a fost atins. Activele BNM rămân la un nivel suficient de înalt pentru a face față șocurilor cauzate de instabilitate și de criza pandemică", a declarat șeful Băncii Naționale. Potrivit lui, atunci când se va reveni la calm pentru a restabili rezervele, BNM va cumpăra surplusul de valută. În ultimele zile ale lunii martie, BNM a cumpărat deja 11,2 milioane de dolari și va continua să cumpere. În plus, după cum a menționat șeful BNM, rezervele valutare ale BNM vor crește și prin obținerea de finanțare externă din diferite surse - FMI, UE și alți donatori, ceea ce va contribui la creșterea activelor BNM. // 31.03.2022 – InfoMarket
