În ultimii 15 ani, Zona Economică Liberă „Bălți” a devenit principalul centru industrial dintre zonele economice libere din Moldova. Conform datelor furnizate de administrația zonei, volumul total al investițiilor în aceasta a ajuns la 362,4 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 55,4% din totalul investițiilor atrase în cele șase zone economice libere ale țării. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din investițiile în acest instrument de dezvoltare economică sunt concentrate într-o singură zonă.

La prima vedere, aceasta este povestea de succes a unei anumite ZEE. Dar, în esență, este un indicator al modului în care s-a format baza industrială a Moldovei în ultimii ani: nu în mod uniform pe întreg teritoriul țării, ci prin intermediul unor zone distincte, unde investitorilor li s-au oferit condiții mai clare, stimulente fiscale și administrative, infrastructură și posibilitatea de a opera într-un model orientat spre export.

La sfârșitul anului 2025, ZES „Bălți” concentra 90 de rezidenți și 9 378 de locuri de muncă. Aceasta reprezintă 72,9% din totalul angajaților care lucrează la rezidenții zonelor economice libere din Moldova. Pentru comparație, în ZES „Ungheni-Business” lucrau 2 144 de angajați, în ZES „Expo-Business-Chișinău” — 544, în ZEE „Vâlcăneș” — 502, în ZEE „Tvardica” — 221, iar în ZEE „Taraclia” — 67 de persoane.

În 2025, volumul vânzărilor ZES „Bălți” a crescut cu 3,1% — până la 9,97 miliarde de lei, iar vânzările de produse industriale au crescut cu 3,7% — până la 9,66 miliarde de lei. . Mai mult, ZES „Bălți” a reprezentat aproximativ 14,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025.

Pentru economia moldovenească, acesta este un aspect atât puternic, cât și vulnerabil. Un punct forte — deoarece țara a obținut o platformă industrială care asigură exporturi, locuri de muncă și investiții. Un punct vulnerabil — deoarece o parte semnificativă a potențialului industrial al zonelor economice libere este concentrată într-un singur punct. Dacă dezvoltarea ZEE „Bălți” va încetini, acest lucru se va resimți nu doar în raportările zonei în sine, ci și în indicatorii generali ai exporturilor, ocupării forței de muncă și producției industriale.

Zonele economice libere din Moldova au fost create ca instrument de atragere a investițiilor și de stimulare a producției. În practică, ZEE „Bălți” a devenit cel mai convingător exemplu al faptului că un astfel de instrument poate funcționa dacă în jurul său se formează o masă critică de investitori și angajați. Dar același exemplu ridică și o altă întrebare: de ce nu s-a reușit repetarea unui efect similar în aceeași măsură în celelalte zone.

La sfârșitul anului 2025, volumul total al investițiilor în toate ZEE-urile din Moldova a fost de 653,8 milioane de dolari. După ZES „Bălți” urmează ZES „Ungheni-Business”, cu investiții de 123,1 milioane de dolari, și ZES „Expo-Business-Chișinău”, cu 86,2 milioane de dolari. Investițiile în ZES „Vâlcăneș” s-au ridicat la 38,2 milioane de dolari, în ZES „Tvardica” — la 24,1 milioane de dolari, iar în ZES „Taraclia” — la 19,8 milioane de dolari. Diferența dintre prima zonă și restul este prea mare și este, în primul rând, rezultatul unui management de succes. Este, de asemenea, o chestiune de geografie economică, infrastructură, disponibilitatea forței de muncă, logistică și calitatea ofertei de investiții.

Pentru stat, concluzia principală nu constă în faptul că zona economică specială „Bălți” trebuie pur și simplu considerată un proiect de succes. Este important să se înțeleagă ce elemente ale acestui model pot fi extinse: pregătirea terenurilor, colaborarea cu investitorii, formarea profesională, legăturile cu piețele de export, localizarea furnizorilor, infrastructura și sprijinul acordat rezidenților după sosirea în țară.

În 2025, investițiile în toate zonele economice libere din Moldova au crescut cu 9,3%, iar rezidenții ZEL au asigurat aproximativ 19,1% din totalul exporturilor de mărfuri ale țării. Acest lucru confirmă faptul că zonele economice libere rămân unul dintre puținele instrumente prin care Moldova a reușit să atragă producția industrială și să se integreze în lanțurile de producție internaționale.

Însă următoarea etapă va fi mai dificilă. Un singur regim special nu mai este suficient. Concurența pentru atragerea investitorilor în regiune se intensifică, costul forței de muncă crește treptat, iar industria necesită nu doar facilități, ci și infrastructură rutieră, energie, personal calificat, reguli previzibile și acces la finanțare. Prin urmare, istoria ZES „Bălți” nu este doar un raport privind rezultatele obținute, ci și o verificare a capacității Moldovei de a trece de la zone izolate de succes la o politică industrială mai amplă.

Zona economică specială „Bălți” a demonstrat că în Moldova este posibilă crearea unei platforme industriale funcționale. Acum întrebarea este dacă aceasta va rămâne o excepție sau va deveni un model pentru dezvoltarea altor regiuni. //10.07.2026 – InfoMarket.