Șeful Guvernului a reamintit că, pe 22 iulie, în cadrul primei ședințe a Guvernului pe care a prezidat-o în calitate de prim-ministru, a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să prezinte, până pe 9 septembrie, propuneri concrete în două direcții: reducerea regulilor și procedurilor inutile și schimbarea abordării statului în ceea ce privește efectuarea controalelor în sectorul privat. Vasile Tofan a menționat că pachetele de măsuri de dereglementare se află în etapa finală de coordonare la Ministerul Justiției și la Centrul Național Anticorupție și vor fi propuse în curând spre aprobare. Prim-ministrul a explicat că analiza privind aceste direcții a evidențiat două probleme: numărul mare de cerințe și documente de autorizare, care trebuie simplificate, precum și abordarea punitivă și disproporționată a inspecțiilor, care adesea se suprapun și sunt repartizate între mai multe instituții și regimuri diferite. În acest context, Vasile Tofan a declarat că se propune modificarea a aproape 100 de acte normative, care sunt analizate în cadrul a două pachete: unul prevede modificarea sau abrogarea hotărârilor guvernamentale, iar cel de-al doilea se referă la modificări legislative. Aproximativ 80 de documente de autorizare sunt analizate în vederea unei posibile abrogări sau transformări în notificări sau documente de conformitate voluntară. Potrivit premierului, în afara Listei documentelor de autorizare stabilită prin lege, au fost identificate 172 de proceduri de autorizare care trebuie fie justificate și incluse în listă, fie transformate în proceduri de notificare. În prezent, există 19 organe de control, 36 de structuri împuternicite să examineze contravențiile și 5 organe de anchetă care pot interveni în activitatea economică. Peste 300 de articole privind contravențiile și peste 80 de articole din Codul penal pot viza activitatea economică. În domeniul controlului fiscal, verificările programate reprezintă în prezent aproximativ 4% din numărul total anual al acestora. Aceasta înseamnă o lipsă de previzibilitate și un risc de persecuție. Referindu-se la măsurile propuse în domeniul dereglementării, Vasile Tofan a subliniat că acestea vizează eliminarea procedurilor repetitive, a documentelor și autorizațiilor care se suprapun. De exemplu, pentru investițiile agroindustriale și energetice de mică amploare situate în afara localităților, se propune o procedură urbanistică simplificată, fără a se renunța la cerințele tehnice, de mediu sau de protecție a patrimoniului. De exemplu, pentru construirea unei instalații agricole de bază – frigider, hangar, depozit etc. – în afara unei localități care nu dispune de un plan general de urbanism aprobat, obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare presupune cel puțin 26 de etape administrative succesive, cu o durată totală minimă de 7–12 luni, iar dacă este necesară și o evaluare a impactului asupra mediului – 10–15 luni. În același timp, autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor trebuie refăcute doar pentru că se prelungește contractul de închiriere. Se propune ca acestea să devină pe durată nedeterminată, dacă activitatea și condițiile corespunzătoare nu s-au modificat. În plus, organigramele nu vor mai fi obligatorii. Compania le va putea utiliza dacă are nevoie de ele, fără a impune această formalitate internă tuturor angajatorilor. O altă problemă apare în situația în care legea permite începerea activității pe baza unei notificări, dar, în practică, întreprinderea este obligată să aștepte eliberarea unui certificat care nu face decât să confirme faptul că a fost depusă notificarea. O astfel de abordare transformă procedura simplificată într-o autorizație deghizată. Se preconizează ca documentele și instruirea privind securitatea muncii să poată fi întocmite în format electronic, inclusiv instruirea online cu semnătură electronică. În prezent, o parte semnificativă a documentației este încă întocmită pe hârtie, cu semnături olografe. Întreprinderile mici cu risc redus de incendiu nu vor fi obligate să organizeze aceleași proceduri ca și companiile cu activități cu nivel ridicat de risc. În sectorul construcțiilor, investitorul nu va mai fi nevoit să colecteze singur avizele și aprobările de la alte instituții. De exemplu, avizul autorității responsabile cu protecția patrimoniului, atunci când este necesar, va trebui obținut în cadrul colaborării dintre instituțiile publice. În cazul unui plan urbanistic detaliat, responsabilitatea revine autorității locale, iar investitorul nu va mai fi nevoit să se deplaseze la diferite instituții. De asemenea, clădirea și rețelele de utilități aferente vor putea obține autorizația în cadrul unei singure proceduri. Înainte de proiectarea detaliată, investitorul va putea solicita, la alegere, o analiză preliminară a conceptului urbanistic. În cazul în care autoritatea nu examinează în termenul stabilit cererea de obținere a certificatului urbanistic sau a autorizației de construire sau o respinge în mod evident nejustificat, se propune crearea unui mecanism administrativ de deblocare a situației înainte ca investitorul să fie nevoit să se adreseze instanței. În plus, registrele viticole vor putea fi ținute direct în sistemul informatic existent, fără a fi necesară reproducerea formatului pe hârtie cu foi numerotate, cusute și semnate. Un alt exemplu se referă la laboratoarele medicale. Dacă un laborator este acreditat de un organism recunoscut în sistemul european de acreditare, nu există motive pentru a-i solicita o nouă confirmare a conformității cu aceleași standarde. Un alt exemplu îl reprezintă plăcuțele de înmatriculare galbene ale vehiculelor destinate transportului de pasageri. Aceste plăcuțe implică proceduri și costuri suplimentare pentru transportatori, fără a spori siguranța pasagerilor și fără a înlocui licențierea, controlul tehnic sau supravegherea transporturilor. Se propune eliminarea acestei cerințe și trecerea la plăcuțe de înmatriculare obișnuite. În plus, vor fi simplificate formularele referitoare la echipamentele de casă și de control. Câmpurile care nu au relevanță în toate situațiile nu vor mai trebui completate formal doar pentru ca documentul să fie acceptat. La acordarea anumitor subvenții în domeniul turismului, nu va fi necesar un certificat de clasificare în cazurile în care legea nu prevede, de fapt, clasificarea obiectivului respectiv. Potrivit prim-ministrului, aceste exemple ilustrează logica întregului pachet. Potrivit lui Vasile Tofan, al doilea pachet de modificări se referă la modul în care statul verifică respectarea normelor. Astfel, o companie cu un nivel scăzut de risc și un istoric bun nu ar trebui să fie verificată în același mod ca o activitate cu un nivel ridicat de risc sau cu încălcări repetate. Prim-ministrul a explicat că, începând cu 22 iulie, când a fost lansată adresa controale@gov.md, până pe 6 septembrie s-au primit 213 sesizări din partea antreprenorilor. Dintre acestea, 63 se refereau direct la barierele de reglementare, procedurile birocratice sau taxele sectoriale, iar 38 – la controalele de stat. Aproape 74% dintre sesizările legate de inspecții vizează două instituții: Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Printre cele mai frecvente probleme menționate se numără controalele fiscale neanunțate sau repetate, evaluările și sancțiunile considerate disproporționate, cerințele excesive impuse micilor producători, obstacolele în obținerea autorizațiilor de mediu, sanitare și de construcții, raportări redundante, precum și solicitări inutile de documente sau date. După cum a subliniat premierul, sesizările nu înseamnă automat că autoritatea a comis o greșeală, iar compania are dreptate, însă aceste date arată clar unde apar cele mai multe probleme. Potrivit acestuia, inspecțiile inopinate rămân necesare atunci când există un risc real, indicii de fraudă sau un pericol pentru oameni. Vasile Tofan a anunțat, în acest context, o serie de propuneri. Astfel, se propune efectuarea unui număr mai mare de controale programate pe baza evaluării riscurilor. În domeniul controlului fiscal, se propune un plan anual clar, o metodologie publică de clasificare a riscurilor și integrarea planului în Registrul de stat al controalelor. Planurile suplimentare și controalele inopinate trebuie să constituie excepții justificate. De asemenea, se propun restricții mai clare privind durata și frecvența controalelor. Numărul vizitelor și durata acestora trebuie să depindă de riscul prezentat de contribuabil și de eventualele prejudicii. Se propune introducerea unor liste de verificare pentru controalele fiscale, întrucât întreprinderea trebuie să știe ce verifică inspectorul, ce documente poate solicita acesta și cât de gravă este fiecare neconformitate. Se preconizează solicitarea unui număr mai mic de documente în timpul controlului. După cum a subliniat prim-ministrul, încălcările care pot fi remediate rapid și care nu prezintă un risc direct trebuie, de regulă, corectate înainte de aplicarea automată a unor sancțiuni disproporționate. În paralel, vor fi revizuite articolele vagi, duplicările și cazurile în care aceeași faptă poate atrage sancțiuni semnificativ diferite. În același timp, Registrul de stat al inspecțiilor trebuie să devină un instrument de control și asupra inspectorilor. Funcționalitatea acestuia va fi extinsă pentru schimbul de date, identificarea inspecțiilor repetate și detectarea automată a anumitor încălcări procedurale. Potrivit șefului Guvernului, eficiența instituțiilor nu trebuie măsurată prin sumele colectate în urma inspecțiilor. Inspecția trebuie să vizeze prevenirea și asigurarea respectării normelor, nu pedepsirea. Vasile Tofan a menționat că vor fi publicate indicatori comparabili pentru fiecare autoritate: inspecții programate și inopinate, companii inspectate, sancțiuni, suspendarea activității, contestații și respectarea procedurilor. El a subliniat că plângerile întreprinderilor privind inspecțiile nejustificate sau intervențiile nejustificate trebuie urmărite la nivel sistemic, nu doar soluționate izolat. Cazurile grave vor putea fi analizate și transmise la un nivel superior pentru a remedia practicile recurente. Șeful guvernului a explicat că pachetele de măsuri de dereglementare se află în etapa finală de expertiză. Ulterior, măsurile referitoare la hotărârile guvernamentale vor fi supuse spre aprobare guvernului, iar modificările legislative vor fi aprobate de guvern și transmise parlamentului. În cursul acestui proces, unele decizii pot fi ajustate sau eliminate. "Acest proces nu se încheie cu pachetul de astăzi. Vom continua să revizuim regulile și documentele de autorizare, să eliminăm suprapunerile și să digitalizăm procedurile acolo unde este posibil. Vă invit să comentați și să ne transmiteți alte propuneri de simplificare. Cerințele care protejează sănătatea, siguranța, mediul și consumatorii vor rămâne în vigoare. Însă procedurile care nu mai au nicio utilitate practică trebuie să dispară", a subliniat Vasile Tofan. //10.09.2026 – InfoMarket.