Acest lucru este prevăzut în proiectul de modificare a Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, elaborat de Banca Națională și promovat de Ministerul Finanțelor, care vizează transpunerea integrală a Directivei europene actualizate 2014/59/UE (BRRD). Proiectul de lege propune extinderea substanțială și armonizarea cu normele UE a legislației privind redresarea și rezoluția instituțiilor financiare, extinzând regimul actual, aplicabil doar băncilor, la societățile de investiții, holdingurile financiare și mixte, filialele acestora, precum și sucursalele instituțiilor de credit și ale societăților de investiții din țări terțe înregistrate în țară. Conform proiectului, BNM își va păstra funcțiile de autoritate de reglementare a instituțiilor de credit, iar CNPF va primi competențe similare în ceea ce privește societățile de investiții și structurile afiliate acestora. Pentru societățile de investiții va fi creat un fond separat de rezoluție, care va fi administrat de CNPF. Acesta va fi constituit din contribuții anuale și, dacă este necesar, din contribuții extraordinare ale participanților la piață, a căror valoare va fi ajustată ținând seama de profilul lor de risc. Se va permite utilizarea resurselor fondului pentru acordarea de garanții și împrumuturi unei organizații aflate în proces de rezoluție, pentru finanțarea unei societăți de tranziție sau a unei structuri de administrare a activelor, pentru achiziționarea de active și pentru plata compensațiilor către acționari sau creditori, dar nu pentru acoperirea directă a pierderilor și recapitalizarea societății aflate în dificultate. Proiectul introduce, de asemenea, reglementări privind redresarea și rezoluția grupurilor financiare, inclusiv elaborarea de planuri de grup, sprijinul financiar intragrup, intervenția timpurie, coordonarea acțiunilor cu autoritățile competente din alte țări etc. Băncile și alte entități care intră sub incidența acestui regim vor trebui să respecte cerințele minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL), care permit absorbirea pierderilor și realizarea recapitalizării interne fără a recurge la fonduri bugetare. Respectarea integrală a acestor cerințe este prevăzută până la 31 decembrie 2035, ceea ce va oferi băncilor timp pentru a-și modifica structura de finanțare și a emite instrumentele corespunzătoare pe piața de capital din Moldova, care este încă insuficient dezvoltată. În același timp, se propune modificarea nivelului țintă al fondului de rezoluție bancară : începând cu 1 ianuarie al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare a Moldovei la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, acesta va fi de 1% din volumul total al depozitelor garantate ale tuturor instituțiilor de credit autorizate, în locul nivelului actual de 3%; până atunci, BNM va stabili obiective intermediare, ținând seama de creșterea treptată a acoperirii garantate a depozitelor până la echivalentul a 100 000 de euro. Se propune ca partea principală a legii să intre în vigoare la 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Normele privind grupurile transfrontaliere, cooperarea cu autoritățile europene și alte dispoziții legate de statutul de stat membru al UE vor intra în vigoare după aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. // 30.07.2026 - InfoMarket.