Moldova intenționează să renunțe treptat la regimurile fiscale speciale aplicabile parcurilor IT și zonelor economice libere, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În acest scop, Guvernul solicită perioade de tranziție cu o durată de șase, respectiv cinci ani. Cu toate acestea, în cadrul UE continuă să funcționeze zonele libere și diverse mecanisme de sprijin pentru investiții. Prin urmare, pentru Moldova este important nu doar să obțină o amânare, ci și să negocieze condiții care să permită menținerea competitivității mediului de afaceri după revizuirea facilităților fiscale.

Pe 2 noiembrie, Ministerul Finanțelor a organizat consultări publice privind poziția de negociere a țării în cadrul capitolului 16 "Impozitare". Este vorba despre adaptarea regimurilor fiscale ale parcurilor IT și ale zonelor economice libere, a facilităților pentru agricultură, a impozitării imobilelor, a serviciilor publice și a accizelor la combustibili. Propuneri concrete sunt cuprinse în poziția oficială de negociere a guvernului privind clusterul III "Competitivitate și creștere incluzivă".

Documentul prevede eliminarea treptată a regimului fiscal special al zonelor de liberă întreprindere (ZLI), sau zonelor economice libere, în decurs de cinci ani de la aderarea Moldovei la UE. Potrivit estimărilor Guvernului, această măsură va afecta 52 de operatori economici. Pentru parcurile IT se solicită o perioadă de șase ani. Deocamdată, acestea sunt propuneri ale părții moldovene, nu condiții convenite cu Bruxelles.

În același timp, legislația în vigoare prevede menținerea regimului preferențial al ZSP până în 2034, iar a regimului fiscal special al parcurilor IT – până la 31 decembrie 2035. Pentru investitori este extrem de important modul în care viitoarele acorduri se vor raporta la aceste obligații. Deoarece data aderării Moldovei la UE nu a fost încă stabilită, termenele efective de încheiere a perioadelor de tranziție rămân, de asemenea, necunoscute.

Practica europeană arată că aderarea la UE nu exclude existența unor regimuri economice speciale. Comisia Europeană publică o listă a zonelor libere existente, în care sunt prevăzute proceduri vamale speciale. Este adevărat că acestea nu pot fi asimilate cu zonele de liber schimb din Moldova: avantajele fiscale ale întreprinderilor sunt reglementate separat, inclusiv prin normele privind ajutorul de stat și concurența. Cu toate acestea, legislația europeană permite stimulente regionale pentru investiții și sprijinirea anumitor sectoare ale economiei, cu respectarea condițiilor stabilite.

Experiența extinderii UE confirmă, de asemenea, posibilitatea unei adaptări treptate. La aderarea la Uniunea Europeană în 2004, o serie de state au beneficiat de perioade de tranziție pentru anumite prevederi ale legislației fiscale, inclusiv TVA și accize. Astfel de amânări au permis luarea în considerare a stării economiilor naționale și evitarea unei schimbări bruște a sarcinii fiscale.

Revizuirea facilităților acordate industriei IT este deosebit de delicată. La sfârșitul anului 2025, sectorul tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor a generat 7,5% din PIB-ul Moldovei, iar în prima jumătate a anului 2026 – 7,3%. Acestea sunt indicatorii întregii industrii, inclusiv ai telecomunicațiilor. În același timp, o parte semnificativă a afacerilor din domeniul IT funcționează în cadrul regimului preferențial Moldova Innovation Technology Park (MITP), ceea ce face ca viitorul acestuia să fie deosebit de important pentru industrie.

În 2025, vânzările rezidenților MITP au atins 18,9 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,3%, iar în prima jumătate a anului 2026 au totalizat 10,7 miliarde de lei, cu 19,1% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. La sfârșitul lunii iunie, parcul reunea 2.931 de companii cu peste 27.000 de angajați.

Baza regimului MITP o constituie o taxă unică de 7% din venituri, care înlocuiește o serie de impozite obișnuite și plăți obligatorii. Pentru companiile care lucrează în principal cu clienți străini, avantajul acestuia constă nu numai în nivelul sarcinii fiscale, ci și în simplitatea administrării și previzibilitatea cheltuielilor. Prin urmare, modificarea regimului poate influența atractivitatea Moldovei ca platformă pentru afaceri internaționale în domeniul IT.

Zonele economice libere ocupă, de asemenea, un loc important în industrie și export. Conform datelor oficiale din 2025, în cele șase ZSP își desfășurau activitatea 240 de companii rezidente, care reprezentau aproximativ 13,7% din totalul angajaților din industria țării – 12,9 mii de persoane. Investițiile acumulate au atins 651,8 milioane de dolari, iar plățile către bugetul public s-au ridicat la 959,1 milioane de lei. În 2024, rezidenții au exportat produse industriale în valoare de 12,11 miliarde de lei – cu 2% mai mult decât în anul precedent. 94,8% din producția industrială a fost livrată în străinătate, iar zonele libere de import au reprezentat 12,4% din totalul exporturilor de mărfuri ale Moldovei. Totuși, în 2023, acest indicator era de 15,7%, ceea ce indică o scădere a ponderii zonelor libere în exporturile țării.

Pentru întreprinderile industriale din zonele libere, consecințele modificării regimului fiscal pot fi pe termen lung. Investițiile în clădiri, echipamente și linii de producție sunt calculate pe zeci de ani, iar condițiile fiscale sunt luate în considerare la luarea deciziilor privind amplasarea producției. Perioada de tranziție de cinci ani va permite pregătirea pentru schimbări, dar nu indică în sine ce instrumente de sprijin vor fi disponibile întreprinderilor după încheierea acesteia.

În același timp, menținerea facilităților nu trebuie să devină un scop în sine. Eficacitatea acestora trebuie evaluată în funcție de volumul investițiilor, de locurile de muncă create, de exporturi și de veniturile bugetare. Preferințele care nu asigură un rezultat economic comparabil sau care încalcă regulile concurenței pot necesita o revizuire. Astfel de decizii trebuie să se bazeze pe o analiză economică, și nu doar pe dorința formală de a alinia mai rapid legislația la normele europene.

Și în alte domenii, Guvernul propune o tranziție treptată. Pentru anumite scutiri de TVA la vânzarea și închirierea de terenuri și imobile rezidențiale se solicită un termen de patru ani, iar pentru resursele și echipamentele agricole – cinci ani. Se preconizează același interval de timp pentru majorarea accizei la motorină până la nivelul minim european de 330 € pe 1 000 de litri.

Cea mai lungă perioadă de tranziție – zece ani – este solicitată pentru serviciile de utilități și energia electrică furnizate populației. Poziția de negociere prevede introducerea ulterioară, în etape, a unei cote reduse de TVA de 5% în perioada 2037–2039. Astfel, Guvernul recunoaște necesitatea de a atenua consecințele armonizării fiscale asupra bugetelor familiilor.

Cu toate acestea, în ceea ce privește regimurile de investiții, rămâne o lacună semnificativă. Poziția de negociere explică necesitatea unui interval de timp pentru eliminarea acestora, dar nu precizează ce mecanisme de sprijin vor înlocui facilitățile actuale. Între timp, normele europene permit utilizarea anumitor forme de stimulare a investițiilor, iar Moldova trebuie să evalueze din timp posibilitățile de aplicare a acestora.

Integrarea europeană impune modificarea legislației fiscale, dar nu obligă țara să renunțe voluntar la toate avantajele economice disponibile înainte de termenele convenite. Dacă regimurile actuale trebuie modificate, mediul de afaceri trebuie să știe din timp cu ce vor fi înlocuite. În caz contrar, Moldova riscă să renunțe la instrumentele eficiente de atragere a investițiilor, fără a pregăti alternative comparabile. Pentru o economie care încă trebuie să reducă decalajul față de statele europene, o astfel de grabă se poate dovedi mai costisitoare decât preferințele fiscale în sine. // 04.11.2026 - InfoMarket.