Moldova se pregătește pentru una dintre cele mai ample reorganizări ale sistemului de administrație locală de la proclamarea independenței, în urmă cu 35 de ani. Se preconizează înlocuirea celor 32 de raioane actuale cu trei regiuni mari: Nord, Centru și Sud. Taraclia va avea statutul de municipiu de nivel II, Chișinăul și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Gagauzia va rămâne cu statut special.

La prima vedere, amploarea reformei este uriașă. În 2025, bugetele cumulate ale celor 32 de raioane se ridicau la aproximativ 9 miliarde de lei. Circa 77% din bugetele raionale erau alocate finanțării învățământului. Aceste cheltuieli vor fi menținute și după desființarea raioanelor: fondurile trebuie să urmeze funcțiile corespunzătoare și să fie transferate instituțiilor care le vor prelua. Guvernul precizează în mod explicit că economiile trebuie realizate în primul rând prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea structurilor care se suprapun.

Același lucru se aplică și unei părți semnificative din celelalte cheltuieli ale raioanelor. Bibliotecile, muzeele, casele de cultură, școlile de arte, școlile sportive, centrele pentru tineret și alte instituții vor rămâne la nivel local și, dacă va fi necesar, vor fi transferate primăriilor. Alte funcții vor fi preluate de structurile teritoriale ale autorităților centrale. Odată cu competențele, trebuie transferate și personalul, bunurile și finanțarea.

Guvernul promite că aparatele administrative ale celor trei viitoare regiuni vor fi mai compacte decât actualul nivel raional, dar nu a precizat încă nici efectivul estimat al acestora, nici suma economiilor realizate. Prin urmare, reducerea numărului de unități administrative de la 32 la trei pare mult mai amplă decât posibila reducere a cheltuielilor.

Însă reforma are și o altă dimensiune – cea politică.

În prezent, la al doilea nivel al administrației locale există zeci de scene politice raionale distincte, cu propriile consilii, președinți și coaliții locale. După reformă, în locul acestora vor apărea doar trei consilii regionale. Deja la alegerile locale din 2027, cetățenii, conform mecanismului prezentat de Guvern, vor trebui să voteze nu pentru consiliile raionale, ci pentru consiliile regionale – Nord, Centru și Sud. După alegeri, consilierii regionali vor desemna conducerea regiunii – președintele și adjuncții acestuia.

Astfel, reforma modifică în mod obiectiv geografia politică a țării. În loc de competiția pentru putere în 32 de raioane, principalele partide se vor lupta pentru controlul asupra celor trei mari consilii regionale, fiecare dintre acestea reprezentând sute de mii de locuitori. Conform schemei prezentate, regiunea Nord va reuni aproximativ 514 mii de persoane, Centru – aproximativ 670 mii, iar Sud – aproximativ 280 mii.

Pentru orice autoritate centrală în funcție, un astfel de sistem este potențial mai simplu din punctul de vedere al interacțiunii politice cu teritoriile: în loc de câteva zeci de centre raionale de decizie, rămân trei mari platforme regionale. Acest lucru ar putea deveni deosebit de evident în perioada campaniilor electorale, când resursele organizaționale și de partid nu se vor mai concentra la nivelul a zeci de raioane, ci în jurul celor trei centre regionale – Bălți, Chișinău și Cahul.

Oficial, Guvernul justifică reforma prin consolidarea primăriilor, reducerea birocrației, eliminarea funcțiilor care se suprapun și necesitatea de a crea regiuni capabile să realizeze proiecte majore de infrastructură și să atragă finanțare. Obiectivele politice nu sunt menționate printre scopurile declarate ale reformei.

Cu toate acestea, termenele sunt importante. Noul model administrativ nu este creat după următoarele alegeri locale, ci înaintea acestora. Prin urmare, campania electorală din 2027 ar trebui să se desfășoare deja într-un sistem complet diferit de repartizare a puterii la nivel local.

În același timp, rezultatul financiar al reformei rămâne deocamdată necunoscut. Fără a cunoaște numărul viitoarelor administrații regionale și bugetele acestora, este imposibil să se determine cât va economisi efectiv statul. Este evident doar că dispariția celor 32 de raioane nu înseamnă dispariția majorității cheltuielilor care trec astăzi prin bugetele acestora.

În schimb, efectul politic al reformei se conturează deja. În locul celor 32 de centre de putere raionale, Moldova va avea trei mari centre regionale, asupra cărora controlul va avea o pondere politică semnificativ mai mare. Prin urmare, reforma, prezentată în primul rând ca fiind una administrativă și financiară, modifică în același timp condițiile luptei politice la nivel local.

Și dacă amploarea viitoarelor economii rămâne încă de calculat, principala miză politică este deja clară: cine va prelua, după alegerile din 2027, controlul asupra celor trei noi regiuni – Nord, Centru și Sud. //03.10.2026 – InfoMarket.