Banca Națională a majorat rata la 11%. Cât va plăti economia pentru lupta împotriva inflației?

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază cu 2 puncte procentuale – de la 9% la 11% pe an. Din decembrie anul trecut, aceasta s-a dublat, însă inflația rămâne ridicată, iar prognoza pentru anul viitor a fost din nou revizuită în sens negativ. BNM încearcă să țină sub control creșterea prețurilor, legată în mare măsură de energia, tarifele reglementate și piețele externe, acționând în primul rând asupra cererii interne. Pentru mediul de afaceri, acest lucru înseamnă scumpirea finanțării într-o perioadă în care statul mizează pe accelerarea investițiilor și a creșterii economice.

Decizia din 5 noiembrie a reprezentat a cincea majorare a ratei dobânzii în 2026. În decembrie 2025, aceasta era de 5%, în mai a crescut la 6,5%, în iunie – la 7%, în august – la 7,5%, în septembrie – la 9%, iar acum a ajuns la 11%. Concomitent, rata dobânzii la creditele overnight a fost majorată la 13%, iar cea la depozitele overnight – la 9%. Normele privind rezervele obligatorii ale băncilor au rămas neschimbate.

În septembrie, inflația anuală a atins 8,6%, față de 6,96% în august, depășind semnificativ intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de 3,5–6,5%. Banca Națională a majorat prognoza inflației medii anuale pentru 2026 de la 7,2% la 7,3%, iar pentru 2027 – de la 6,2% la 6,9%. Autoritatea de reglementare se așteaptă ca inflația anuală să revină în intervalul țintă abia în trimestrul al treilea al anului viitor.

Particularitatea situației actuale constă în originea presiunilor inflaționiste. BNM explică înrăutățirea prognozei prin creșterea preconizată a tarifelor reglementate, precum și prin creșterea prețurilor internaționale la petrol și produse alimentare. În același timp, inflația din trimestrul al III-lea s-a situat sub prognoza anterioară, în principal din cauza amânării ajustării tarifului la gazul natural. Prin urmare, o parte din scumpirea preconizată urmează să aibă loc.

Obiectivul majorării ratei de bază este de a limita extinderea șocului inițial al prețurilor asupra altor bunuri și servicii. Scumpirea energiei crește cheltuielile întreprinderilor, influențează prețurile de vânzare și așteptările inflaționiste. Prin înăsprirea politicii monetare, Banca Centrală urmărește să prevină consolidarea acestor procese.

Autoritatea de reglementare are motive de îngrijorare. În trimestrul al III-lea, volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice în lei a crescut cu 10,5% în termeni anuali, volumul total al creditelor noi – cu 12,2%, iar comerțul cu amănuntul în perioada iulie-august a crescut cu 16,4%. Acești indicatori atestă stabilitatea cererii interne, care poate susține inflația alături de factorii externi.

Un factor suplimentar ar putea fi majorarea salariului minim. Angajatorii și sindicatele au convenit asupra majorării acesteia în sectorul real al economiei, începând cu 1 ianuarie 2027, până la 7.600 de lei – cu peste 20% (în prezent – 6.300 de lei). În același timp, Guvernul pregătește o decizie privind salariul minim la nivel național. Creșterea salariilor va spori veniturile angajaților, dar pentru întreprinderile cu o pondere ridicată a personalului slab remunerat aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare. Dacă acestea nu vor fi compensate printr-o creștere a productivității, o parte din costuri s-ar putea reflecta în prețuri. Creșterea veniturilor populației poate, de asemenea, să susțină cererea de consum, pe care BNM încearcă să o limiteze.

Consecințele deciziilor anterioare se manifestă deja în sistemul bancar. În trimestrul al III-lea, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi în monedă națională a atins 9,17%, iar la depozitele noi la termen – 5,74%. Lichiditatea bancară rămâne relativ ridicată, deși surplusul acesteia se reduce. Pentru întreprinderi, accesibilitatea finanțării este determinată nu numai de disponibilitatea fondurilor la bănci, ci și de ratele dobânzilor, de cerințele impuse debitorilor și de termenele de creditare.

Studiul METRIX 4, publicat pe 5 noiembrie și elaborat de AmCham Moldova, evidențiază amploarea problemei. Accesul la finanțare a primit una dintre cele mai scăzute evaluări din partea mediului de afaceri – 3,88 puncte din 10, înregistrând o scădere de 0,78 puncte față de studiul anterior, prezentat în mai 2026. 53% dintre companiile din eșantionul național și 58% dintre membrii AmCham chestionați consideră că accesul la finanțare este limitat. Aceste evaluări au fost obținute încă înainte de majorarea ratei de bază din noiembrie.

Diferențele în ceea ce privește intențiile de investiții ale întreprinderilor sunt, de asemenea, semnificative. Dintre companiile din eșantionul național care evaluează accesul la finanțare ca fiind bun, 44,8% intenționează să-și majoreze investițiile în următoarele 12 luni. În rândul întreprinderilor cu acces limitat la finanțare, procentul este de doar 24,7%. Acest lucru nu înseamnă că diferența se datorează exclusiv costului creditelor, dar evidențiază legătura dintre condițiile financiare și posibilitățile de dezvoltare a afacerii.

Pentru întreprinderi, scumpirea capitalului circulant, necesar pentru achiziționarea materiilor prime, constituirea stocurilor și decontările cu furnizorii, este deosebit de sensibilă. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile poate obliga companiile să-și revizuiască prețurile, să-și reducă profitul sau să-și limiteze activitatea. În proiectele pe termen lung, costul ridicat al fondurilor împrumutate reduce rentabilitatea estimată a investițiilor. Sunt deosebit de vulnerabile întreprinderile mici și mijlocii, care dispun de resurse proprii mai reduse și de posibilități limitate de finanțare externă.

Pentru populație, consecințele depind de condițiile contractelor de credit. Noile credite ipotecare și de consum pot deveni treptat mai scumpe, iar plățile aferente împrumuturilor existente cu rată variabilă pot fi revizuite. În același timp, majorarea ratei de bază cu 2 puncte procentuale nu înseamnă o creștere automată a tuturor ratelor bancare cu aceeași valoare: politica monetară acționează cu o întârziere.

Apare o contradicție între două direcții ale politicii economice. Guvernul intenționează să stimuleze investițiile și modernizarea întreprinderilor, inclusiv prin intermediul Planului european de creștere. Banca Națională, îndeplinind misiunea de a asigura stabilitatea prețurilor, limitează cererea. Pe termen lung, inflația scăzută este necesară pentru o dezvoltare durabilă, dar în următoarele trimestre costul ridicat al creditelor ar putea îngreuna realizarea proiectelor de investiții.

Din decembrie 2025, rata de bază a crescut cu 6 puncte procentuale, dar efectul complet al acestei înăspriri nu s-a manifestat încă. Banca Națională este capabilă să limiteze consecințele secundare ale inflației, însă nu elimină cauzele externe ale creșterii prețurilor. Ca urmare, întreprinderile riscă să se confrunte simultan cu costuri mai ridicate ale resurselor, ale forței de muncă și ale finanțării. Combinația acestor factori va determina costul economic al luptei împotriva inflației. // 06.11.2026 - InfoMarket.