UE: Acordul privind Planul de creștere pentru Moldova va deveni un catalizator pentru atragerea în țară a investițiilor suplimentare din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat și va contribui la crearea unei economii durabile, competitive și incluzive în RM
Această opinie a fost exprimată de șefa grupului pentru creștere competitivă și incluzivă din cadrul Delegației Uniunii Europene în Moldova, Yulda Kiejlite, în cadrul unui club de presă pe tema „Planul de creștere economică pentru Moldova: între așteptări și realizare – ce trebuie luat în considerare?”. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Analiză Independentă Expert-Grup, în parteneriat cu Institutul de Politici Europene și Reforme (IPRE), asociația Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert din Moldova. Participanții la eveniment au identificat prioritățile economice ale Moldovei pentru următorii ani, au analizat conținutul și direcțiile de implementare a Planului de creștere, precum și problemele și responsabilitățile instituțiilor statului și ale societății civile. Acordul privind Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, a fost semnat la 9 mai, la Chișinău, de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Marta Corț, și de premierul Moldovei, Dorin Crețu. Planul, lansat de Comisia Europeană în octombrie 2024, reprezintă cea mai mare inițiativă de asistență financiară și tehnică a UE pentru Moldova, bazată pe trei principii fundamentale: creșterea asistenței financiare în următorii trei ani prin intermediul unui mecanism special de reformă și creștere pentru Moldova; extinderea accesului la piața unică a UE; sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale în Moldova. În deschiderea evenimentului, Yulda Kyelite a declarat că semnarea Acordului privind Planul de creștere în timpul vizitei oficiale a comisarei europene Marta Cornean reprezintă un moment important. Potrivit acesteia, acest acord va permite fondurilor Uniunii Europene să acționeze ca un catalizator pentru atragerea de investiții suplimentare din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat, consolidând astfel tranziția Moldovei către o economie durabilă, competitivă și incluzivă. Planul de creștere este un element cheie al Strategiei de extindere și vecinătate a Uniunii Europene, care vizează promovarea stabilității regionale și a dezvoltării durabile. Acesta are ca obiectiv accelerarea creșterii economice a Moldovei, promovarea apropierii socio-economice de Uniunea Europeană și sprijinirea adoptării reformelor structurale fundamentale. În același timp, planul contribuie la integrarea treptată a Moldovei în piața unică a UE, chiar înainte de aderarea oficială. Președinta Institutum Virtutes Civilis, Liliana Palihovici, a subliniat că programul de reforme aprobat la 7 mai de guvernul Moldovei oferă oportunități pentru o dezvoltare economică și socială durabilă. Aceasta include politici de dezvoltare a capitalului uman, de integrare pe piața muncii și de îmbunătățire a protecției sociale. Potrivit acesteia, este indubitabil că Moldova are nevoie de resurse suplimentare pentru extinderea serviciilor sociale, corelarea reformelor sociale cu modernizarea administrației publice locale și sprijinirea dezvoltării zonelor rurale, inclusiv prin extinderea hărții serviciilor sociale. Pentru grupurile vulnerabile, statul trebuie să îmbunătățească standardele de calitate și să extindă rețeaua de servicii sociale, asigurând o previziune financiară stabilă și stimulând investițiile în acest domeniu. Directorul executiv al Centrului Independent de Analiză Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a subliniat că Planul de creștere și, indirect, agenda de reforme trebuie să catalizeze schimbările structurale din economie, care vor facilita tranziția către un nou model de creștere economică, bazat pe o valoare adăugată mai mare. În opinia sa, agenda de reformă recent adoptată de guvern ar trebui să fie mai ambițioasă și, în consecință, ar trebui completată cu măsuri care să acorde prioritate măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri pentru investiții în prelucrarea materiilor prime, creșterea nivelului de complexitate tehnologică a proceselor de producție și introducerea standardelor europene la nivelul întreprinderilor. „Avem nevoie, de asemenea, de un program mai ambițios în ceea ce privește consolidarea infrastructurii de calitate (mai multe laboratoare echipate), precum și dezvoltarea pieței de capital (elaborarea de instrumente financiare, stimularea atragerii fondurilor de investiții, dezvoltarea fondurilor private de pensii)”, a spus el. La rândul său, directorul de cercetare al IPRE, Stanislav Gilețchi, a adăugat că, în forma sa actuală, lista indicativă de proiecte de investiții reflectă încercarea de a concentra resursele în domeniile considerate prioritare: energie, mobilitate, dezvoltare regională și locală, agricultură, securitate și afaceri interne. Potrivit acestuia, identificarea acestor domenii-cheie este un pas corect pe calea către dezvoltarea durabilă, mai ales având în vedere că Moldova suferă de un deficit acut de proiecte mari cu impact transformator. Cu toate acestea, lista include și proiecte cu valoare adăugată economică redusă și importanță strategică limitată, cum ar fi renovarea clădirilor, amenajarea piețelor sau a locurilor de joacă, implementarea programelor de vouchere culturale sau renovarea curților blocurilor, iar lipsa unei analize clare și riguroase a impactului acestor inițiative poate duce la o alocare ineficientă a resurselor. Discuțiile din cadrul clubului de presă au confirmat importanța consolidării cooperării între autoritățile publice, societatea civilă și partenerii internaționali pentru transformarea priorităților economice în rezultate concrete și durabile, în conformitate cu obiectivele integrării europene. // 14.05.2025 – InfoMarket.
