FMI: PIB-ul pe cap de locuitor al Republicii Moldova și al altor țări non-UE din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est este la nivelul SUA din anii '50 ai secolului XX, iar pentru a reduce acest decalaj sunt necesare reforme cardinale
Declarația a fost făcută de directorul Departamentului european al FMI, Alfred Kammer, în cadrul unei conferințe internaționale privind finanțele regionale și globale, organizată de Banca Sloveniei și Fondul Monetar Internațional în orașul sloven Portorož. Europa în ansamblu a rezistat testului celor două crize gemene, a spus el. În pofida pandemiei din 2020 și a șocului energetic provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, șomajul este la un nivel minim record, băncile sunt solide, iar FMI preconizează o redresare economică și o revenire a inflației la țintă. Alfred Kammer a precizat că, în țările CESEE, această reziliență provine din două decenii de creștere susținută. Creșterea bazată pe integrarea în lanțurile valorice europene a fost adesea finanțată prin investiții străine directe. Acest model a dat roade. În ultimele două decenii, creșterea economică reală a fost în medie de 4 %. Finanțarea bancară a dominat, completată de finanțarea din resurse proprii și de investițiile străine directe. Directorul Departamentului european al FMI a remarcat 2 avertismente importante. "În primul rând, investițiile au fost, în general, prea mici pentru a reduce decalajul dintre stocul de capital și alte economii avansate. În al doilea rând, lumea s-a schimbat: modelul trecutului nu va face față provocărilor viitorului", a subliniat el. Alfred Kammer a atras atenția asupra faptului că, în ciuda progreselor înregistrate în țările CESEE, tranziția către niveluri mai ridicate de venituri a încetinit, iar decalajul față de liderul mondial, SUA, rămâne uriaș. Cei din afara UE au venituri pe cap de locuitor în SUA de la mijlocul anilor 1950, când zidul care despărțea Berlinul de Est de Berlinul de Vest nici măcar nu fusese încă construit. Rezidenții din CESEE care fac parte din UE au venitul pe cap de locuitor în SUA din 1986, cu puțin timp înainte de căderea zidului Berlinului. Cu alte cuvinte, diferența de venit pe cap de locuitor față de SUA este de 45% în 2023.Potrivit directorului Departamentului european al FMI, diferența de venit dintre țările CESEE și SUA este legată de capital și tehnologie. Două treimi din decalaj se datorează productivității totale a factorilor, restul reflectând niveluri mai scăzute de capital fix. Și aici este locul unde vechiul model de creștere a început să eșueze. Creșterea productivității totale a factorilor încetinește, iar decalajul dintre stocurile de capital a încetat să se mai reducă. Deficitul de productivitate se răspândește în toate sectoarele. Ponderea sectoarelor cu productivitate ridicată din CESEE în producția totală (5%) reprezintă aproximativ 1/3 din restul UE. Ambele regiuni sunt mult în urma SUA (44%). În schimb, ponderea sectoarelor cu productivitate scăzută în țările CESEE este mult mai mare decât în restul lumii. Pentru a îmbunătăți productivitatea, mai multe întreprinderi mari trebuie să fie mai aproape de frontiera productivității. Aceasta înseamnă să investească în tehnologii care vor permite firmelor cu productivitate scăzută să recupereze decalajul, să dezvolte noi tehnologii care vor permite firmelor cu productivitate medie să devină cu productivitate ridicată și să promoveze creșterea unor noi firme cu productivitate ridicată. Cu toate acestea, există, de asemenea, noi obstacole. Primul este reprezentat de perspectivele mai slabe de creștere globală pe termen mediu, ceea ce implică o cerere externă mai slabă. Acest lucru nu este de bun augur pentru perspectivele privind investițiile străine directe, care au scăzut deja de la criza financiară mondială. În al doilea rând, există o fragmentare economică în creștere. Acest lucru aruncă o altă umbră asupra vechiului model de creștere. După cum a subliniat Alfred Kammer, nu există nicio garanție că lanțurile valorice existente vor rămâne relevante ca în trecut. Schimbarea modelelor comerciale și schimbările structurale, cum ar fi inteligența artificială și schimbările climatice, necesită o realocare a resurselor între sectoare și investiții mai mari, inclusiv în active necorporale. Directorul Departamentului european al FMI consideră că noul model de creștere are nevoie de un sistem financiar care să sprijine inovarea și adaptarea. Într-o etapă ulterioară a dezvoltării firmelor, este nevoie de finanțare pentru a scala invențiile. Un sistem financiar bine dezvoltat recunoaște aceste riscuri de afaceri diferite și oferă un set de opțiuni de finanțare pe parcursul ciclului de viață al firmei. Acesta răspunde nevoilor firmelor noi și celor existente, pe măsură ce acestea se modernizează sau se extind, și permite firmelor să se dezvolte pe măsură ce își dezvoltă piețele. Un astfel de sistem financiar garantează, de asemenea, faptul că economiștii găsesc opțiuni atractive în funcție de apetitul lor pentru risc și de randament, iar capitalul este canalizat în mod eficient către capacitatea de producție. Judecând după creșterea preconizată, capitalul ar trebui să se îndrepte către societățile din CESEE, deoarece randamentele preconizate sunt semnificativ mai mari decât în Europa dezvoltată. Conform cercetărilor BEI, un număr tot mai mare de firme din CESEE se confruntă cu dificultăți financiare în comparație cu UE (9,1% față de 6,1%). Firmele inovatoare de vârf tind să fie și mai constrânse. Și mai puține firme din CESEE sunt mulțumite să se bazeze pe finanțarea internă (17% față de 25%). Ca urmare, 30% dintre firme consideră că nu au investit suficient. Iar valoarea finanțării nu este favorabilă adoptării tehnologiilor avansate. Acest sistem este bazat pe bănci și tinde să favorizeze acordarea de împrumuturi conservatoare - nu în ultimul rând din cauza naturii prudent reglementate a activității bancare. Acest sistem bancar sprijină în primul rând investițiile în mașini și echipamente, mai degrabă decât în active necorporale. Potrivit unor cercetări recente, acesta este un factor determinant care împiedică țările din CESEE să se claseze în ceea ce privește disponibilitatea lor de a adopta tehnologii avansate. Potrivit lui Alfred Kammer, ridicarea capitalului fix la nivelul la care se aflau economiile europene avansate în anul 2000 (care merge mână în mână cu creșterea productivității), în special în ceea ce privește capitalul necorporal, ar putea mai mult decât dubla veniturile în țările CESEE. De asemenea, acesta a oferit sfaturi cu privire la modul de îmbunătățire a sistemului financiar, eliminând lacunele care împiedică finanțarea, inclusiv prin dezvoltarea intermedierii, creșterea depozitelor și a dimensiunii piețelor de capital, creșterea rolului asigurărilor și al fondurilor de pensii, utilizarea mai intensă a capitalului de risc etc. Alfred Kammer a explicat că, pentru ca sistemul financiar din CESEE să susțină un nou model de creștere adaptat la contextul global în schimbare, trebuie depășite anumite obstacole. În primul rând, a spus el, distribuția economiilor gospodăriilor este prea conservatoare. Din ce în ce mai multe gospodării dețin numerar, iar pentru fiecare euro deținut de gospodării în depozite bancare, aproximativ 1 euro este deținut în acțiuni sau în fonduri de investiții. În SUA, valoarea corespunzătoare a fondurilor de acțiuni și de investiții este de aproape 4 ori mai mare decât această valoare. Acest lucru oferă randamente mai mari. În al doilea rând, rolul investitorilor instituționali ar trebui să crească ca mijloc de atragere a economiilor interne și ca sursă de capital de risc. În al treilea rând, piețele de capital separate, mici și fragmentate din Europa, cu o prejudecată mare a investitorilor din țara de origine, implică costuri de finanțare mai mari în CESEE. Depășirea acestor obstacole ar deschide calea pentru extinderea sferei de acțiune a sectorului bancar, sporind importanța piețelor de capital și îmbunătățind oportunitățile de finanțare. La nivel național, extinderea creditării bancare ar putea fi accelerată prin: promovarea concurenței prin reglementări și supraveghere adecvate pentru a reduce costul de finanțare pentru firme; îmbunătățirea procedurilor de garantare și de faliment pentru a reduce riscurile asociate împrumuturilor bancare; și consolidarea încrederii în instituțiile financiare prin furnizarea transparentă de informații pentru a extinde baza de depozite. Directorul Departamentului european al FMI a menționat că îmbunătățirea cunoștințelor financiare poate contribui la schimbarea preferințelor de la numerar la active generatoare de venit. Consolidarea reglementărilor și a supravegherii, o mai bună protecție a drepturilor de proprietate și dezvoltarea bazei de investitori instituționali, inclusiv prin intermediul sistemelor de pensii de rangul doi, ar contribui la stimularea cererii de instrumente bazate pe piață. Piețele mari de capital facilitează, de asemenea, creșterea capitalului de risc prin îmbunătățirea oportunităților de ieșire pentru întreprinderile nou înființate. În opinia sa, este nevoie de o armonizare a regimurilor de insolvență și de impozitare, de informații publice mai bune și standardizate privind societățile cotate la bursă, care să fie ușor accesibile, de o supraveghere centralizată și de o asigurare comună a depozitelor. Acest lucru ar reduce tendința investitorilor instituționali de a favoriza o anumită țară, ar stimula activitatea transfrontalieră, ar permite crearea unor fonduri comune de capital mai mari și ar îmbunătăți eficiența alocării capitalului. "Mai simplu spus: granița nu ar trebui să conteze. Rezerve de capital mai adânci în UE înseamnă că firmele cu creștere rapidă care caută capital nu trebuie să se orienteze către SUA. Da, acest lucru poate veni cu unele riscuri, dar am învățat să monitorizăm și să ne pregătim pentru aceste riscuri. În cele din urmă, pentru un antreprenor care dorește să prospere, cel mai mare risc este să nu și-l asume", a declarat Alfred Kammer. // 21.05.2024 - InfoMarket
