Parlamentul a adoptat în a doua lectură un proiect de lege care introduce limite la plățile în numerar și încurajează plățile fără numerar.
Este vorba de proiectul de Lege privind decontările în numerar, care reglementează regulile de decontare în numerar și stabilește principalul cadru normativ pentru operațiunile de plată în Republica Moldova. Documentul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Proiectul de lege prevede clarificarea regulilor de circulație a numerarului în cadrul cifrei de afaceri economice și orientarea spre decontările fără numerar. Documentul este menit să asigure creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale, dezvoltarea economiei digitale și utilizarea sistemelor de plăți rapide. Prevederile legii se vor aplica persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și de forma organizatorică și juridică, cu excepția autorităților de stat și a instituțiilor publice. Noile condiții se vor aplica organizațiilor non-profit, persoanelor fizice care desfășoară activități antreprenoriale, reprezentanțelor permanente și sucursalelor entităților nerezidente, precum și persoanelor fizice care achiziționează bunuri imobile sau vehicule de la alte persoane fizice. În funcție de categoria din care face parte, de particularitățile și frecvența plăților, limita plăților în numerar va fi de 100 de mii de lei în total, lunar sau anual. De asemenea, limita plăților în numerar în favoarea persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 de mii de lei pentru o singură plată. Astfel, la cumpărarea de bunuri imobile, plățile în numerar vor fi acceptate doar dacă suma acestora nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie (circa 1,37 milioane de lei), iar la cumpărarea de autovehicule - 50 de salarii medii lunare pe economie (circa 685 mii de lei). În același timp, agenții economici vor putea utiliza numerar nelimitat pentru plata muncii și a altor plăți care apar în baza raporturilor de muncă, pentru onorarea obligațiilor privind împrumuturile primite de la entitățile financiare, pentru efectuarea decontărilor cu instituțiile și organele de stat, pentru achitarea obligațiilor fiscale, plăților și amenzilor către bugetul național. Proiectul de lege prevede, de asemenea, limitarea comisioanelor aplicabile decontărilor de transferuri. În special, comisioanele sau alte taxe percepute de prestatorii de servicii de plată din Moldova nu vor putea depăși 0,1% din suma tranzacției prin transfer, inclusiv pentru retragerile de numerar. Pentru încălcarea limitelor privind plățile în numerar și retragerile de numerar vor fi aplicate penalități de la 3% la 10% din sumă. Inițiativa legislativă aparține Ministerului Finanțelor și a fost elaborată în baza recomandărilor formulate în Planul de De-oligarhizare, aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că mulți cetățeni sunt încă sceptici în privința tranzacțiilor fără numerar, deoarece este foarte dificil să depui bani în numerar în bănci, există multă birocrație și sunt necesare multe documente justificative. Proiectul de lege menționat a fost supus consultărilor publice în Parlament și au fost primite multe propuneri/obiecții. Din acest motiv, în perioada dintre prima și a doua lectură, a fost organizat un grup de lucru cu participarea instituțiilor de stat, consumatorilor, BNM, prestatorilor de servicii de plată, unde s-a lucrat activ la îmbunătățirea acestui proiect de lege și la simplificarea procedurii de depunere a numerarului în conturile electronice. Ca urmare a activității grupului de lucru, precum și a comentariilor primite în cadrul audierilor publice, proiectul de lege a fost modificat în favoarea consumatorului. S-a decis că documentul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, în loc de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, așa cum se preconiza anterior. În plus, s-a convenit că înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, BNM, împreună cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, va stabili reguli clare în baza cărora băncile vor putea accepta documente justificative de la consumatori, pentru a evita birocrația inutilă. De asemenea, va fi introdus un mecanism de autodeclarare pentru a se asigura că responsabilitatea pentru verificarea legitimității sursei banilor depuși de clienți la bănci și trimiși către alți prestatori de servicii de plată revine nu numai băncilor comerciale, ci și agențiilor guvernamentale. În consecință, un client care depune numerar într-o bancă va trebui să semneze o declarație prin care confirmă că sursele veniturilor sale sunt legitime și că este de acord ca agențiile de stat să poată verifica tranzacția, dacă este necesar. În cadrul audierilor publice, mulți cetățeni s-au plâns că procesul de depunere de numerar în bănci este foarte birocratic, chiar dacă sursa lor de venit este legală. Aceștia au raportat că nu există un set uniform de norme privind modul de aplicare a documentelor justificative (de exemplu, declarații de profit și pierdere, contracte de împrumut etc.) atunci când o persoană depune numerar la bănci și că băncile aplică adesea practici abuzive de reducere a riscurilor. Dispoziția privind declarația pe propria răspundere va permite Serviciului de prevenire a spălării banilor și BNM să stabilească orientări clare cu privire la modul și documentele care pot fi prezentate de către clienți atunci când depun numerar. "Acest lucru nu înseamnă că oamenii vor putea depune orice sumă de numerar fără ca banca să întrebe de unde provin banii, dar creăm condiții pentru a simplifica procedura. Băncile comerciale și alți furnizori vor acționa știind că legea prescrie și obligația statului de a verifica sursa acestor bani pentru a se asigura că nu provin din spălare de bani sau din alte activități infracționale", a declarat Radu Marian. El a mai subliniat că legea va prevedea că și în cazul în care valoarea unei tranzacții de achiziție a unui imobil sau a unui autoturism depășește limitele prevăzute de lege, iar plata trebuie făcută electronic, se poate face un avans de 200.000 de lei în numerar. Deputatul a mai amintit că legea stabilește un plafon maxim de 0,1% din comisionul de comision pentru retragerile de numerar de la casierie pentru operațiunile legate de achiziția de imobile și autovehicule, iar acest plafon este mult mai mic față de comisionul aproximativ de circa 1% din prezent, care se aplică la anumite operațiuni de retragere de numerar. De asemenea, conform reglementărilor BNM, comisionul maxim pentru operațiunile bancare prin IBAN în interiorul țării nu trebuie să depășească 20 de lei. Radu Marian a explicat că, atunci când vine vorba de conversia valutară în acest gen de operațiuni, multe bănci comerciale și prestatori de servicii de plată și-au arătat disponibilitatea de a oferi produse bancare care să minimizeze costurile de conversie, dacă operațiunea are loc între conturile bancare ale aceleiași bănci comerciale, deschiderea unui cont bancar fiind o operațiune simplă. Înainte de intrarea în vigoare a legii, se vor căuta soluții practice la această problemă. Deputatul a menționat că în a doua lectură s-a decis eliminarea articolului 4 din proiectul de lege cu privire la normele privind cerința minimă de numerar în termen de 3 zile în cadrul companiei. Potrivit lui, aceste reguli au fost stabilite cu mult timp în urmă (încă în 1992), ele sunt depășite și nepractice pentru agenții economici de astăzi. Radu Marian a explicat că pentru persoanele fizice care vând produse vegetale și/sau horticole (de exemplu, miez de nucă), suma minimă de plată în numerar se dublează - de la 100.000 la 200.000 de lei pe an. El a subliniat că produsele horticole, în special miezul de nucă, reprezintă unul dintre principalele exporturi ale industriei alimentare moldovenești, iar mii de cetățeni își vând produsele de acasă către cumpărători/intermediari. Deoarece majoritatea persoanelor care vând aceste produse provin din zonele rurale, unde serviciile bancare/plățile electronice nu sunt foarte răspândite, se consideră necesară majorarea acestui plafon. Pentru intermediarii/cumpărătorii din sectorul culturilor/grădinăritului, valoarea maximă a plăților în numerar permise a fost majorată de la 100.000 lei la 600.000 lei pe an, deoarece aceștia achiziționează produse de la persoanele menționate mai sus. De asemenea, în cadrul celei de-a doua lecturi a proiectului de lege, a fost exclusă din proiectul de lege necesitatea ca notarii să verifice, la etapa de certificare a contractelor de vânzare, dacă plata pentru bunuri (imobile, vehicule) a fost efectuată prin transfer (în cazul în care aceasta depășește limitele). Radu Marian a explicat că va fi foarte greu de asigurat acest control, mai ales în situațiile în care plata bunurilor achiziționate se va face în rate. Mai ales că, de regulă, plata bunurilor se face după autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce ar îngreuna și mai mult verificarea de către notari a modalității de plată a prețului bunurilor la etapa de autentificare. // 29.02.2024 – InfoMarket
