Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2025 de la 2% la 1,3% și a prezentat trei scenarii de dezvoltare economică pentru următorii trei ani
În previziunile macroeconomice actualizate, publicate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 3 decembrie, se menționează că ajustarea previziunilor în sens descendent se datorează în principal deficitului balanței comerciale, cauzat de reducerea exporturilor de mărfuri și creșterea importurilor, în special a energiei. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului se așteaptă o redresare treptată, care va fi favorizată de recolta relativ mai mare a principalelor culturi agricole (grâu, orz, porumb). Acest lucru poate atenua scăderea exporturilor prin creșterea livrărilor de produse agricole și alimentare, precum și prin reducerea ritmului de creștere a importurilor. Se remarcă faptul că datele pentru prima jumătate a anului arată, de asemenea, unele schimbări pozitive. De exemplu, consumul a crescut cu 6,3% în primul trimestru (peste prognoza inițială) datorită creșterii veniturilor gospodăriilor și extinderii accesului la credite. În același timp, investițiile private ale agenților economici au crescut cu 26,8% în primul trimestru al anului și cu 25% în al doilea trimestru, ceea ce reflectă încrederea mediului de afaceri în politica de sprijin a guvernului, cum ar fi introducerea unei rate zero a impozitului pe profitul reinvestit și condiții favorabile de creditare în prima jumătate a anului. Pe termen mediu, ministerul, împreună cu experți în domeniul macroeconomiei, propune trei scenarii de dezvoltare economică. În scenariul de bază, rata anuală de creștere a PIB-ului poate fi între 1,5% și 2,0% în condițiile unor reforme treptate și ale unei situații internaționale stabile. În scenariul de bază, se preconizează o creștere medie anuală a inflației de 4,7% în 2026 și de 5% în următorii doi ani. Exporturile vor crește cu 5,7% în anul următor și cu 2,6%-2,7% în următorii doi ani, iar importurile în următorii trei ani ar putea crește cu 3,7%-4% pe an. În scenariul de bază, volumul producției industriale ar putea crește cu 4,1% în 2026, cu 9,4% și cu 15,2% în 2027-2028. În sectorul agricol se preconizează o creștere de 1%-1,5% pe an, iar volumul investițiilor în active materiale pe termen lung în 2026-2028 va crește cu 2-3%. Salariile ar putea crește cu 10,5% în 2026 și într-un ritm mai lent în următorii doi ani. Scenariul moderat prevede că implementarea parțială a reformelor și a proiectelor de investiții din Planul de creștere al UE poate duce la o accelerare treptată a economiei, cu o rată de creștere estimată între 2,7% în 2026 și 3,6% în 2028. Scenariul optimist presupune implementarea completă a Planului de creștere al UE, cu o creștere a PIB-ului de 3,1% în 2026, de 3,8% în 2027 și de 4,3% în 2028. În acest caz, inflația medie anuală este prognozată la un nivel de 4,6%-5%, exporturile vor crește cu 8,9%-10,9%, iar importurile cu 10,1%-13,4%. În scenariul optimist, creșterea producției industriale va fi de 3,8% până la 5,5% pe an, iar cea a producției agricole – de 1% până la 2,5%. În acest caz, se așteaptă rate mai mari de creștere a investițiilor în active pe termen lung (cu 18-23% pe an). Salariul mediu ar putea crește de la 15,6 mii de lei, prognozat pentru 2025, la 17,5 mii în 2026 și la 22,4 mii în 2028. Cu toate acestea, aceste perspective pozitive, după cum precizează Ministerul Economiei, sunt încă supuse unor riscuri care pot afecta negativ traiectoria creșterii economice. Printre acestea se numără: escaladarea războiului din Ucraina, creșterea tensiunilor geopolitice la nivel mondial, posibila recesiune a economiilor principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, apariția unor noi șocuri energetice, instabilitatea politică internă și condițiile meteorologice nefavorabile. Dinamica acestor factori va juca un rol esențial în formarea dinamicii economice în perioada următoare. // 03.12.2025 – InfoMarket.
