Comisia Europeană a revizuit în creștere prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, de la 0,9% la 1,6%, în 2026 – de la 2,8% la 2,6%, iar în 2027 se așteaptă o creștere economică de 3,7%
Acest lucru este menționat în noua sa prognoză economică Autumn 2025 Economic Forecast. În acesta se menționează că activitatea economică din Moldova s-a revigorat în prima jumătate a anului 2025, fapt favorizat de creșterea puternică a investițiilor private, iar plățile compensatorii pentru energia electrică, începute în primul trimestru al anului 2025, au contribuit la atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie asupra consumului privat. Exporturile nete vor continua să exercite presiuni asupra PIB-ului, însă creșterea economică este prognozată să atingă 1,6% în 2025 și să se accelereze până la 3,7% în 2027, susținută de creșterea susținută a consumului privat și de cheltuielile din cadrul Fondului pentru reforme și creștere. Se preconizează că deficitul bugetului de stat va rămâne în general stabil în 2025, înainte de a crește la aproape 5% din PIB ca urmare a punerii în aplicare a Programului de reforme și a investițiilor susținute în cadrul Fondului. Se preconizează că raportul dintre datorie și PIB va crește pe parcursul perioadei de prognoză. Experții Comisiei Europene consideră că activitatea economică din țara noastră ar trebui să se redreseze datorită cererii interne. După stagnarea din 2024, cauzată în principal de scăderea semnificativă a producției agricole, PIB-ul real a crescut în trimestrul II al anului 2025 cu 1,1% în termeni anuali. Această redresare a fost determinată în principal de cererea internă susținută, susținută de creșterea salariilor reale, în timp ce sprijinul pe scară largă în sectorul energetic a contribuit la atenuarea impactului negativ al creșterii prețurilor la energie în timpul iernii asupra veniturilor gospodăriilor și cheltuielilor operaționale ale întreprinderilor. În același timp, creșterea puternică a investițiilor private a fost susținută de măsuri de politică precum rata zero a impozitului pe profitul reinvestit al întreprinderilor mici și mijlocii și condiții de finanțare mai favorabile. Exporturile nete au continuat să aibă un impact negativ asupra creșterii, în principal din cauza reducerii exporturilor de produse agricole, în mare parte legate de seceta din 2024, și a creșterii bruște a importurilor de energie electrică. Se preconizează că creșterea reală a PIB-ului va atinge 1,6 % în 2025, urmând să înregistreze o dinamică suplimentară pe parcursul perioadei de prognoză, pe măsură ce agricultura se va redresa și consumul și investițiile vor fi stimulate în cadrul Mecanismului de reformă și creștere. Datorită redresării economiei, piața muncii va relua dinamica pozitivă, iar creșterea salariilor reale va continua să susțină consumul privat. Investițiile private vor rămâne principalul motor al creșterii globale a investițiilor în 2025, iar investițiile publice se vor accelera, conform previziunilor, până în 2027, cu sprijinul Mecanismului de reformă și creștere. Se preconizează că exporturile nete vor continua să frâneze creșterea, deși contribuția lor negativă se va atenua. Exporturile de produse agricole se vor redresa datorită condițiilor meteorologice favorabile din a doua jumătate a anului 2025, în timp ce creșterea importurilor va încetini. Cu toate acestea, această redresare va fi parțial compensată de reducerea continuă a reexporturilor de petrol și gaze până în 2026 și de scăderea bruscă a exporturilor de ulei vegetal, parțial din cauza noilor cerințe de licențiere a importurilor. Experții Comisiei Europene indică faptul că deficitul contului curent a crescut semnificativ în 2025, ceea ce reflectă o deteriorare suplimentară a balanței comerciale. Cu toate acestea, exportul de servicii, în special în domeniul TIC, ar trebui să compenseze parțial deficitul comerțului cu mărfuri. Se preconizează că creșterea importurilor va încetini pe măsură ce producția internă de energie regenerabilă va crește, în timp ce creșterea investițiilor ar trebui să susțină cererea de importuri. În prima jumătate a anului 2025, fluxul de transferuri de bani din străinătate a continuat să scadă, în principal din cauza reducerii volumului transferurilor din Rusia, în timp ce transferurile de bani din țările UE au continuat să crească și se preconizează că vor rămâne la un nivel ridicat. Afluxul de investiții străine directe în prima jumătate a anului 2025 a înregistrat o dinamică pozitivă, în principal datorită profiturilor reinvestite, și se preconizează că se va intensifica pe măsură ce integrarea în UE va avansa. În același timp, consecințele războiului din Ucraina vor continua să aibă un impact negativ asupra încrederii investitorilor. Pe termen scurt, riscurile de scădere rămân ridicate, în special în legătură cu reluarea presiunii inflaționiste, riscurile legate de schimbările climatice, capacitățile limitate de realizare a investițiilor planificate și incertitudinea geopolitică. Experții CE notează că inflația anuală în Moldova a atins un nivel maxim de 9,1% în ianuarie 2025, din cauza creșterii bruște a prețurilor la energia electrică după întreruperea livrărilor de gaze rusești în regiunea Transnistria. Prețurile mai mici la energie și produse alimentare, susținute de îmbunătățirea producției agricole interne în vară, au contribuit la scăderea inflației la 6,9% în septembrie. Se preconizează că până la sfârșitul acestui an inflația va scădea sub 6%, revenind la intervalul țintă al băncii centrale de 5% ± 1,5 puncte procentuale, fapt care va fi favorizat de scăderea în continuare a prețurilor la alimente și a prețurilor reglementate. Se preconizează că până în 2027 presiunea inflaționistă va crește moderat, reflectând o cerere internă mai puternică. Deficitul bugetar a rămas în general stabil, dar ar trebui să crească. În primele 8 luni ale anului 2025, veniturile au depășit așteptările inițiale, ceea ce s-a datorat inflației mai ridicate și îmbunătățirii colectării veniturilor. În același timp, cheltuielile au fost sub nivelul prevăzut, în special cheltuielile de capital. Se preconizează că în 2025 deficitul bugetului de stat va fi de 3,8 % din PIB, comparabil cu nivelul din 2024. Deși bugetul pentru 2026 nu a fost încă prezentat, se preconizează că raportul dintre deficitul bugetar și PIB va crește și se va apropia de 5 % din PIB până la sfârșitul perioadei de prognoză, în principal ca urmare a creșterii cheltuielilor curente legate de implementarea reformelor și a investițiilor finanțate în cadrul Fondului pentru reforme și creștere. Eliminarea treptată a cotei zero de impozitare a profiturilor reinvestite ale IMM-urilor ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra veniturilor începând cu 2027. Se preconizează că datoria publică va crește moderat de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% din PIB în 2027, fapt favorizat de diferența favorabilă dintre ratele dobânzilor și ritmurile de creștere. De remarcat că, în previziunile economice anterioare din Spring 2025 Economic Forecast, Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 3,8% la 0,9%, iar în 2026 - de la 4,2% la 2,8%. Conform datelor comunicate anterior de Biroul Național de Statistică, PIB-ul Moldovei în prima jumătate a anului 2025 a fost de 155 miliarde 293 milioane de lei, rămânând neschimbat în termeni reali, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. În același timp, în trimestrul II al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul țării a fost de 82 miliarde 313 milioane de lei și a crescut cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului 2024, precum și cu 1,6% față de trimestrul I al anului 2025. Ministerul Economiei și Digitalizării a redus anterior prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 2% la 1,3%. Banca Mondială a crescut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 0,9% la 1,5%, iar în 2026 - de la 2,4% la 2,7%. În același timp, pentru 2027, a redus prognoza de creștere economică a Moldovei de la 4,4% la 3,8%. BERD a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 1,8% la 1,5%, dar a menținut prognoza de creștere economică a țării în 2026 la nivelul de 3,8%. FMI a crescut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 cu 1,1 puncte procentuale - de la 0,6% la 1,7%. În același timp, experții FMI au redus prognoza de creștere economică a Moldovei în 2026 cu 0,3 puncte procentuale - de la 2,5% la 2,2%, iar pentru sfârșitul următorului cincinal (2030) ei prognozează o creștere a PIB-ului țării noastre de 3,5% în loc de prognoza anterioară de 5%./ / 19.11.2025 — InfoMarket.
