Comisia Europeană acceptă cereri din partea companiilor private care doresc să investească în Moldova
Comisia Europeană a anunțat anterior un concurs pentru companiile din UE, Zona Economică Europeană și Moldova, cu scopul de a identifica oportunități concrete de investiții în economia Republicii Moldova. Obiectivul principal al inițiativei este de a promova un dialog structurat între Comisia Europeană și sectorul privat în vederea analizării potențialului investițional al Moldovei, identificării barierelor existente în calea investițiilor și elaborării unui portofoliu de proiecte care ar putea beneficia de instrumentele politice, tehnice și financiare oferite de Comisia Europeană. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul primei etape de selecție este 8 decembrie. Candidaturile depuse după această dată vor fi evaluate aproximativ în martie și iunie 2026. După cum se menționează în Comisia Europeană, Moldova pune bazele integrării în piața unică a UE - nu numai prin alinierea legislativă, ci și prin modernizarea infrastructurii, a sistemelor energetice, a serviciilor digitale, a instituțiilor și a sectorului agroalimentar. Aceste eforturi nu sunt reforme separate, ci fac parte dintr-un obiectiv strategic - de a poziționa Moldova ca viitor membru al UE și element cheie în rețelele economice și logistice europene. Până în prezent, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului privat s-a concentrat pe asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, dar acum acesta va fi completat de o abordare strategică menită să atragă și să sprijine investitori strategici. Moldova oferă conexiuni directe de infrastructură cu România și Ucraina, acces liber la piața UE și forță de muncă calificată. Guvernul urmărește crearea unui mediu bazat pe norme și favorabil afacerilor, susținut de instrumente tehnice și financiare de sprijinire a investițiilor. În cadrul Planului de dezvoltare a Moldovei și al Programului de reformă și creștere finanțat de UE, țara implementează peste 150 de reforme în perioada actuală până în 2027, menite să sporească competitivitatea, să simplifice procedurile și să alinieze sistemul economic al Moldovei la normele UE. Peste 80% dintre antreprenori interacționează cu statul în format digital, iar peste 2/3 din serviciile publice pentru afaceri (de exemplu, obținerea autorizațiilor, taxele fiscale și vamale) sunt digitalizate. Această transformare digitală se bazează pe o infrastructură de înaltă performanță. Țara are o acoperire de internet de 90% gigabit, 86% acces fix în bandă largă și 89% acces mobil în bandă largă. Mai mult, Moldova se poziționează ca lider digital regional. Regimul de impozitare unică pentru companiile IT a fost prelungit până în 2035, ceea ce susține sectorul, a cărui contribuție la PIB depășește acum 7%, ceea ce permite Moldovei să ocupe locul 7 în Europa în ceea ce privește ponderea TIC și să depășească o serie de sectoare tradiționale. În Moldova a fost lansat un nou program de sprijin guvernamental pentru industrializare, menit să susțină producția cu valoare adăugată ridicată. În paralel, sunt dezvoltate platforme industriale multifuncționale pentru a atrage investiții și a facilita integrarea lanțurilor de creare a valorii. Pentru optimizarea în continuare a proceselor de investiții, guvernul va introduce o hartă națională a investițiilor și va crea un centru specializat de servicii integrate pentru proiecte strategice. Moldova își consolidează rolul de nod logistic strategic. Se preconizează că terminalul multimodal din Berești, situat în apropiere de Ungheni, la doar 5 km de granița cu România, va deveni prima platformă logistică importantă din țară, capabilă să proceseze atât vagoane de cale ferată cu ecartament larg, cât și cu ecartament european, precum și să primească până la 200 000 de camioane pe an. După punerea în funcțiune, terminalul va consolida integrarea țării în lanțurile europene de transport și logistică. În paralel, în țară se modernizează coridoarele feroviare și rutiere cheie ale rețelei TEN-T. De asemenea, se implementează un program special de refacere a podurilor principale și a infrastructurii de frontieră, necesare pentru comerț și mobilitate sigură. Justificarea tehnico-economică pentru construirea autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa este așteptată până la sfârșitul anului 2025. În cele din urmă, se îmbunătățesc și legăturile aeriene. În 2024, traficul de pasageri al aeroportului din Chișinău a crescut cu 46 % față de 2023, iar aeroportul din Marculești se transformă într-un centru regional pentru zboruri de marfă și zboruri sezoniere de pasageri. În sectorul energetic, Moldova urmărește să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate energetică, securitate energetică și autosuficiență și întreprinde pași concreți către integrarea în piața europeană. Țara se pregătește pentru integrarea pieței energiei electrice cu UE, proces facilitat de construirea a trei linii interconectate de transport de energie electrică de 400 kV cu România și sincronizarea cu ENTSO-E. Sprijinul pentru proiecte mari de infrastructură, cum ar fi linia interconectată de transport de energie electrică cu România și dezvoltarea unor capacități stabile de generare, va fi consolidat prin implementarea unui portofoliu de investiții finanțat de UE și de instituții financiare internaționale. Moldova promovează un program ambițios de dezvoltare a surselor regenerabile de energie, simplificând procedurile de obținere a autorizațiilor și accelerând investițiile în energia solară, eoliană și din biomasă. Aceste eforturi merg mână în mână cu reformele privind separarea sectorului gazelor, modernizarea infrastructurii de stocare și asigurarea transparenței operațiunilor de piață. Continuă eforturile de consolidare a politicii în domeniul concurenței și de reformare a întreprinderilor de stat, care vizează privatizarea unei serii de companii și continuarea reformei guvernanței corporative și a restructurării altor întreprinderi de stat. Moldova îmbunătățește calificarea forței sale de muncă, inclusiv prin îmbunătățirea educației și formării profesionale. Țara înregistrează, de asemenea, progrese în accelerarea procedurilor judiciare și îmbunătățirea accesului la justiție. Din punct de vedere financiar, Moldova a aderat la Zona unică de plăți în euro (SEPA), ceea ce a reprezentat un pas important către o integrare financiară mai profundă cu UE. Moldova urmărește, de asemenea, să își dezvolte piața de capital și se pregătește să intre pe Bursa de Valori București, planificând crearea unei infrastructuri de piață unice, care să contribuie la integrarea pieței de capital din Moldova cu standardele UE. După cum se menționează, UE dispune de o serie de instrumente care pot contribui la investițiile sectorului privat în Moldova. În special, Fondul european de dezvoltare durabilă plus (EFSD+) oferă anumite posibilități de reducere a riscurilor prin garanții bugetare acordate organizațiilor financiare internaționale partenere și băncilor de dezvoltare, precum și, dacă este necesar, prin granturi pentru investiții de interes public mai larg. În special, garanțiile UE facilitează acordarea de credite sau alte forme de finanțare a proiectelor de investiții în condiții avantajoase de către organizațiile financiare internaționale, băncile de dezvoltare și co-investitorii privați. Garanțiile UE pot sprijini diverse forme de finanțare, inclusiv garanții pentru obligațiuni, acțiuni și garanții de portofoliu pentru creditarea bancară a sectorului privat. În plus, UE finanțează și asistența tehnică pentru pregătirea investițiilor. În acest context, Comisia Europeană lansează un apel la exprimarea interesului întreprinderilor din UE/SEE/Moldova pentru investiții în Moldova, în conformitate cu domeniile strategice de interes și prioritățile politice ale UE. Scopul acestei cereri de exprimare a interesului este de a stabili un dialog cu companiile private cu privire la oportunitățile concrete de investiții și la restricțiile asociate acestora în Moldova. Pe baza criteriilor de evaluare relevante, contactele ulterioare cu instituțiile financiare partenere pot fi simplificate în vederea unei potențiale cooperări financiare. Acest dialog vizează generarea unui flux de investiții private transformatoare în Moldova, care ar putea fi potențial sprijinite de Comisia Europeană prin utilizarea instrumentelor de care dispune. Concursul invită companiile din UE/SEE și Moldova să prezinte propuneri de proiecte pentru noi investiții în sectorul real al economiei Moldovei. Participarea la concurs nu implică niciun fel de parteneriat, întreprindere comună sau alte relații juridice între participant și Comisia Europeană. Aceasta nu garantează asistență financiară din partea Comisiei Europene sau a vreunei instituții financiare partenere. Publicarea acestui concurs de cereri de exprimare a interesului nu obligă UE să finanțeze propunerea de investiții pentru proiect. Toate propunerile de proiecte prezentate Comisiei Europene vor fi evaluate pe baza criteriilor stabilite în cadrul prezentului concurs și vor fi examinate în mod egal, asigurând un proces de evaluare echitabil și transparent. Toate informațiile prezentate în cadrul propunerii de proiect vor fi tratate în mod confidențial și vor fi utilizate exclusiv pentru evaluarea propunerilor în conformitate cu criteriile stabilite în cadrul prezentului concurs. Prioritățile concursului se vor baza pe Planul de creștere și Orientările strategice ale Fondului european de dezvoltare durabilă plus (EFSD+), care definesc sectoarele-cheie ale economiei reale care necesită investiții, inclusiv, printre altele: energia și tranziția verde; agricultura, industria agroalimentară și dezvoltarea zonelor rurale; producția avansată și industrializarea; tehnologiile informației, inovarea digitală și cercetarea aplicată; infrastructura și comunicațiile: transport, logistică și sisteme digitale; sănătatea, inovarea în domeniul sănătății digitale. Proiectele trebuie să respecte pragul minim stabilit pentru investiții, inclusiv valoarea totală a proiectului de investiții de 10 milioane de euro și participarea proprie a promotorului proiectului în valoare de 15% din valoarea totală a proiectului de investiții. Pentru evaluarea propunerii de investiții a proiectului se vor utiliza criterii strategice, financiare și de impact. // 31.10.2025 — InfoMarket
